Discursul preşedintelui Igor Dodon la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este pe larg comentat în presă. Ideea privind recunoașterea internațională a neutralității R.Moldova, enunțată de președintele Igor Dodon de la tribuna APCE, poate avea consecințe grave atât pentru suveranitatea ţării, cât și pentru relațiile cu UE, atenționează fostul ministru de externe Nicu Popescu, citat de Radio Chişinău. „O astfel de „recunoaștere internațională” a neutralității poate fi ușor folosită pentru a bloca aspirațiile europene ale Moldovei… Asistență din partea SUA și UE pentru instituţiile responsabile de securitate ar putea fi contestată că fiind contrară „neutralității”... Pot suferi și alte domenii de cooperare. Există și riscul ca un astfel de acord privind recunoașterea neutralității să se poată ușor transforma într-un angajament respectat de Occident, care își va limita cooperarea cu Moldova, dar nu și de Rusia. Există toate premisele ca Rusia să încalce un astfel de acord atunci când îi va conveni. Este o inițiativă care riscă să dezechilibreze și mai mult politica externă actuală suficient de dezechilibrată”, concluzionează Nicu Popescu.
Editorialistului Nicolae Negru i-a atras atenţia afirmația lui Dodon că amenințarea reală la adresa securității statului este nu geopolitica, ci corupția. „Reforma în justiție și combaterea corupției, cu care Igor Dodon încearcă să umbrească interesul geopolitic al Rusiei, sunt doar un exercițiu retoric”, afirmă Negru citat de Radio Chişinău. Politica externă echilibrată sau faptul că pune un semn de echivalență între UE, Occident și Federația Rusă, reprezintă o greșeală, mai crede Nicolae Negru.
Discursul lui Ddodon de la Strasbourg transmite mesajele Kremlinului, comentează politologul Dionis Cenuşă, citat de Ziarul Naţional. „Dodon face advocacy pentru ideea unei Europe lărgite de la Lisabona până la Vladivostok, comodă pentru expansiunea legitimității Uniunii Economice Euroasiatice… El promovează strategia „pașilor mici” în negocierile cu Tiraspolul, care nu fac altceva decât să motiveze partea transnistreană să ceară noi instrumente de suveranitate și integrare internațională. Totodată, Igor Dodon face publicitate celebrărilor victoriei sovietice asupra nazismului în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care a egalat regimul nazist cu cel sovietic”, notează Dionis Cenușă.
Jurnalistul Alexandru Cozer scrie pe cotidianul.md că în Moldova corupția politică la nivel înalt a devenit practic o rutină, iar cazuri care în alte state ar scandaliza opinia publică și ar zdruncina din temelii întreaga țară practic trec nevăzute. Jurnalistul se referă în special la recentele declaraţii ale lui Usatîi și Năstase care spun că Dodon le-a mărturisit cum încasa săptămânal câte un milion de lei de la Plahotniuc pentru a sabota niște proteste împotriva oligarhului. „Astfel de dezvălui sunt aproape trecute cu vederea, fiind tratate precum ceva neieșit din comun”, remarcă autorul. „Dacă am fi trăit într-o societate cât de cât normală, o astfel de poveste șocantă s-ar fi terminat sau cu urmărire penală pentru Igor Dodon și demisie/demitere, sau cu procese împotriva lui Usatîi și Năstase pentru calomnie, cu dispariția celor doi din politică”, concluzionează Alexandru Cozer.
Rusia vrea să folosească exemplul Transnistriei pentru federalizarea Ucrainei, recurgând la metode de forţă, crede şeful Centrului de studii internaţionale de pe lângă Academia Diplomatică din Kiev, Andrii Veselovski. Într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene segodnia, citat de agerpres.ro, expertul afirmă că Moscova aplică în raport cu Crimeea şi Donbas ceea ce a reuşit să facă în Abhazia, Osetia de Sud şi în Transnistria. Expertul Leonid Litra, de la Centrul Nova Evropa din Kiev, crede că e puţin probabil ca în această etapă Rusia să aplice scenariul transnistrean în Donbas, întrucât asta ar însemna înghețarea conflictului. „Prin continuarea acţiunilor militare în Donbas, Rusia încearcă să oblige Kievul la concesii pentru ca el să accepte modelul de soluţionare a conflictului care ar conveni cel mai mult Kremlinului”, afirmă Leonid Litra.
„Cod roşu de ceață politică în R. Moldova” este editorialul semnat în Ziarul de Gardă de Petru Grozavu. Trecând în revistă mai multe apariţii recente ale preşedintelui Igor Dodon editorialistul aminteşte că şeful statului promitea în 2016 să desființeze unionismul în R. Moldova. „A ratat. Unionismul în R. Moldova nu are cum fi desființat. El nu e un hobby sau un moft. Dincolo sau dincoace de Prut, este o stare de fapt. Unionismul nu poate fi dat afară din R. Moldova pentru că el aici e acasă. Și România nu e străină R. Moldova… Dacă nu suntem capabili să facem Istorie, să o învățăm pe cea pe care o avem. Altfel trebuie să anunțăm pe termen nedefinit „cod roșu” de ceață politică în R. Moldova. Dacă nu cumva e prea puțin”, concluzionează Petru Grozavu.
Economia R. Moldova se comportă ca un om bolnav. Instabilitatea politică duce şi la instabilitate economică, opinează expertul Viorel Chivriga de la Institutul Viitorul, citat de TVR Moldova. „Acele 3 guverne pe care le-am avut în 2019, instabilitatea politică a dus şi la instabilitate economică. Se vede o nesiguranţă cu privire la traiectoria ţării: ba spre est, ba spre vest. Apoi regulile de joc se schimbă în ţară şi determină nesiguranţă. Foarte greu intră în ţară tehnologiile moderne, expertiza din afară, pe când ele sunt cheia succesului”, explică Viorel Chivriga precizând că efectele acestor probleme se vor vedea din ce în ce mai mult în următorii ani. Potrivit expertului economic Sergiu Gaibu calitatea guvernării şi lipsa unei justiţii veritabile afectează grav mediul de business, şi, într-un final, economia ţării. „Calitatea guvernării este proastă, incertitudinea pe care o oferă instituţiile de stat este atât de mare, încât chiar şi persoanele care au suficient succes în R. Moldova, la un moment dat vor decide să plece din ţară. Este nevoie de o reformă dură în sistemul regulatoriu pentru ca businessul să poată lucra eficient. Şi doi: justiţia. Până nu se face o reformă a cadrului normativ, pentru ca businessul să poată opera eficient, noi nu vom avea performanţă ca ţară”, consideră Sergiu Gaibu.
Mold-street.com informează că în lista celor 205 companii moldovene cărora Resselhoznadzor le-a acceptat cererea de a exporta fructe şi legume pe piaţa rusă sunt numeroase companii din regiunea transnsitreană. Printre acestea se numără şi Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie, întreprindere care administrează reţelele de gaze din regiunea transnistreană şi se ocupă cu transportul, distribuţia şi comercializarea gazelor. Potrivit datelor ANSA această companie deţinea în 2018 un hectar de roşii. În articol se mai precizează că Rusia rămâne una din principalele pieţe de desfacere pentru fructele, legumele şi alte produse agroalimentare din R. Moldova.
Alegerile parlamentare de la Hâncești nu sunt favorabile pentru partidele de dreapta, opinează comentatorul politic Corneliu Ciurea, citat de agenţia de presă IPN. „Dreapta și-a evaluat capacitățile și încearcă să-și minimizeze riscurile, de aceea nu a înaintat în acest scrutin nume grele ale politicii cum ar fi Maia Sandu sau Andrei Năstase”, notează comentatorul. Pe eșichierul de stânga situația este mai relaxată și socialiștii văd în aceste alegeri mai curând un antrenament, mai afirmă Corneliu Ciurea.
