Linkuri accesibilitate

„Guvernul coronavirus de coaliție” (Iulian Chifu / deschide.md)


Răsfoim împreună ziarele dimineții de 18 martie.

Instituirea stării de urgenţă pe o perioadă de 60 de zile după ce inițial se vorbea despre numai 30 de zile este unul din subiectele cele mai comentate în presă.

Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice, se arată nedumerit de adoptarea de către Parlament a stării urgență pentru o perioadă de 60 de zile, menționând că astfel guvernul îngheață economia țării. „PD și PSRM s-au folosit de această criză ca să-și facă alianță, să împartă puterea”, afirmă Gligor, citat de jurnal.md. Remarca juristului e că premierul Ion Chicu în Parlament nu a putut răspunde la nicio întrebare a deputaților referitor la ce măsuri concrete va întreprinde guvernul în această perioadă.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează în corespondenţa sa pentru Deutsche Welle (dw.com) că este pentru prima dată în istoria R. Moldova când se instituie stare de urgenţă. „O comisie pentru situații excepționale a fost abilitată cu dreptul de a emite dispoziții obligatorii pentru autorități, agenți economici și cetățeni fără să existe o listă de măsuri sau un plan punctual de acțiuni prin care vor fi afectate drepturile și libertățile cetățenilor. Toate acestea sunt trecute în legea votată sub sintagma „măsuri necesare” – una care lasă aceste măsuri la discreția puterii”, scrie jurnalistul. El precizează că pe acest fundal au apărut temeri că puterea va îndrăzni să profite de starea de urgență pentru a se fortifica prin măsuri autoritare.

Starea de Urgență instituită de Parlament va avea efecte economice, care se vor răsfrânge asupra activităților economice, dar și asupra cetățenilor, avertizează expertul economic, Roman Chirca, citat de unimedia.info. Expertul precizează că măsurile radicale ale guvernului vor asigura un control asupra pandemiei, dar efectele negative imediate, vor viza reducerea semnificativă a activității economice, cu consecințe fiscale de reducere a încasărilor la buget, punerea în dificultate a companiilor și a unor ramuri întregi ale economiei și consecințe sociale prin reducerea veniturilor populației. „Cu toate efectele negative economice și sociale, dilema constă în a alege dintre un scenariu rău, măsuri de urgență, și foarte rău de extindere a pandemiei. În aceste condiții este necesară aplicarea unui sistem anti-criză cu măsuri de diminuare a efectelor negative ale carantinei, cum ar fi asigurarea plăților pentru păturile social vulnerabile și menținerea capacității de cumpărare a cetățenilor”, afirmă Roman Chirca.

Ziarul de Gardă îl citează pe fostul secretar general de stat al Ministerului Sănătăţii, Boris Gîlca, care afirmă că starea de urgență trebuia declarată mai devreme, iar spitalele trebuiau să fie fortificate cu echipamente necesare. „Trebuie fortificate capacitățile serviciilor de terapie intensivă și reanimare pentru că aceste capacități pe care le avem acum pot fi ușor depășite în momentul în care vom avea un flux sporit de bolnavi în stare critică”, explică Gîlca. „Autoritățile, cu regret, nu au publicat cu exactitate câte aparate de ventilație artificială avem. Totodată, s-a spus că avem 500 de paturi de terapie intensivă, dar asta nu înseamnă că fiecare pat are lângă el aparat de ventilare artificială. Estimările mele și datele pe care le cunosc, e că avem, în cel mai bun caz, circa 150 de aparate funcționale. Acesta este un număr limitat, comparativ cu populația R. Moldova. Ne ciocnim cu o decizie întârziată a autorităților de a fortifica acest domeniu”, mai afirmă, între altele, Boris Gîlcă.

„Guvernul coronavirus de coaliție” este editorialul semnat pe deschide.md de analistul politic român Iulian Chifu care se referă la remanierea guvernamentală după oficializarea coaliţiei PSRM-PD. „Guvernul de coaliție s-a lansat într-o nouă încercare de întărire a sprijinului candidatului prezidențial Igor Dodon şi nicidecum pentru a sprijini oamenii aflați în perioadă de criză… Guvernul coronavirus de coaliție al Regimului Dodon, este mai preocupat de împărțirea posturilor decât de soluționarea problemelor”, consideră autorul. Cât despre opoziţie, Iulian Chifu e de părere că proiectului PPDA și ACUM ar trebui continuat cu un lider credibil şi anume cu Maia Sandu în frunte care, după cum au arătat alegerile din Hânceşti, este liderul detaţat al opoziţiei. „Trebuie create punțile cu unioniștii de toate culorile, după care trebuie inclus în proiect Pro-Moldova lui Candu și partidele pro-ruse, dar anti-Dodon… Obiectivul trebuie să fie subminarea majorității actuale de susținere a Regimului Dodon și a concentrării puterii neconstituționale, dar fără a afecta lupta cu coronavirusul”, concluzionează Iulian Chifu.

La acelaşi subiect, Anatol Moraru semnează pe nordnews.md editorialul intitulat „coaliție și alegeri pe vreme de ciumă”. Autorul precizează că coaliția PSRM-PDM s-a constituit clandestin încă din noiembrie 2019, când reprezentanții ambelor fracțiuni au votat pentru demiterea Guvernului Sandu. “Acum, iată, fără să se teamă de coronavirus, și-au oficializat concubinajul politic… Încercăm să admitem că această căsătorie politică nefirească este determinată de circumstanțele momentului, deși, cam toate alianțele politice de până acum au tot invocat necesitatea de a salva națiunea de la pieire. Partea tristă a acestei povești cu socialiști și democrați expirați este că tot noi, cetățenii, vom trebui să suportăm consecințele social-economice ale acestor experimente politice”, notează, între altele, Anatol Moraru.

Jurnalistul Alexandru Cozer critică pe cotidianul.md desfăşurarea alegerilor în Hâncești duminică spunând că decizia i-a aparținut personal preşedintelui Igor Dodon pentru că a existat o sesizare din partea Comisiei Electorale Centrale… sesizare la care Dodon a răspuns că întrucât Parlamentul nu a declarat stare de urgenţă, nu există motive de a anula alegerile, notează autorul. „Sâmbătă Dodon nu vedea necesitatea stării de urgență, iar luni deja o solicita în mod imperativ. Tot am aflat și de ce Dodon a ales să pună în pericol zeci de mii de oameni. Pentru că el și-a oficializat alianța. În mai puțin de trei ore, s-a semnat un acord de guvernare, au fost numiți în funcție noi miniștri”, notează Cozer sugerând că starea de urgenţă a fost tergiversată intenţionat pentru că prevede, între altele, imposibilitatea remanierilor guvernamentale. Rezultatul acestor jocuri meschine este situaţia tot mai problematică la Hânceşti unde două sate deja au fost plasate integral în carantină, concluzionează Alexandru Cozer.

Interesele politice au prevalat asupra pericolului îmbolnăvirii populației din Hâncești, constată analistul politic Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. „Trebuie să specificăm că am avut și o complicitate a întregii clase politice, sau a actorilor politici principali, pentru că practic nici un partid nu a vorbit despre necesitatea anulării scrutinului. Am avut această atitudine cinică a clasei politice din Moldova. În mod special a reprezentanților care dirijează procesul politic, care răspund de alegeri”, spune Ion Tăbârță. După părerea sa, Ministerul Sănătății ar gestiona mai bine criza epidemiei de coronavirus, dacă nu s-ar implica factorul politic, în special şeful statului, în această chestiune.

Sănătate.info informează că 22 de mii de euro s-au acumulat într-o singură zi pentru lucrătorii medicali, implicați în tratamentul pacienților cu Covid-19. Grupul civic care a lansat iniţiativa îndeamnă oamenii să doneze în continuare pentru necesitățile stringente ale sistemului medical. „Ritmul în care se donează ne face optimiști și dacă ajungem la sume și mai mari vom încerca să procurăm și paturi de spital și poate chiar aparate de ventilare a plămânilor. Totul depinde de mobilizare”, afirmă unul din iniţiatori Anatol Untura. El a precizat că grupul de iniţiativă va actualiza zilnic informațiile legate de donații, iar procurările vor fi consultate cu donatorii. „O parte din bunurile procurate vor fi direcționate și către instituțiile medicale din teritorii care au nevoie de măști, dezinfectanți, dar și de alte bunuri”, mai afirmă Anatol Untura.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG