58 la sută dintre toți bolnavii de covid-19 din R. Moldova s-au vindecat. În același timp, 440 dintre pacienții din spitale se află acum în stare gravă, 31 dintre ei fiind conectați la aparate de respirație artificială, arată o știre de pe tv8.md cu referire la statisticile Ministerului Sănătății.
„Va fi mai rău! 15% din populație va avea nevoie de oxigen curat și se va ajunge la o mortalitate de 5%”, este, pe de altă parte, avertismentul îngrijorător, făcut într-un interviu cu jurnaliștii de la portalul report.md, de un cunoscut medic implicat în tratarea pacienților cu covid-19, șeful Departamentului Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, Adrian Belîi. S-ar putea ajunge în situația când ginecologii vor fi detașați să intubeze pacienți, își continuă avertismentele medicul, vorbind despre insuficiența de personal medical în R. Moldova. Un alt avertisment al acestuia se referă la rata mortalității în general în lume. „Dacă virusul va suporta mutații și dacă în loc de trei oameni din 100 vor muri 30 – se poate ajunge la situații periculoase pentru soarta omenirii. De asta se impune nivel maxim de alertă”, spune el. „Suntem în impas decizional. Urmăresc tot ce apare, dar efectiv, nu știu ce decizie să iau. De parcă aș sta în fața unei bombe cu ceas și ar urma să ghicesc care fir să-l tai - firul roșu sau verde?”, mai declară Adrian Belîi, referindu-se de această dată la lipsa de certitudine în lumea întreagă în legătură cu eficiența medicamentelor pentru tratarea bolii.
Alex Cozer formulează, într-un editorial de pe cotidianul.md, 13 întrebări către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Vreun dosar de rezonanță finalizat, vreun mare corupt băgat la pușcărie?, ar fi pe scurt esența acelor 13 întrebări. Nimic din toate astea, crede Cozer. Ba din contra, escroci și criminali ies de la pușcărie pe bandă rulantă, fiind prezentați drept „deținuți politici”, scrie el. În plus, nu e clar ce se întâmplă cu celebra „evaluare” a celor 660 de procurori promisă de Stoianoglo în cadrul concursului care l-a făcut procuror general. Ce se mai aude cu celebrul dosar Metalferos? De ce s-a fost scos sechestrul de pe compania lui Plahotniuc, Bass System? Și de ce s-a acceptat ca Vasile Botnari, fostul șef al SIS, să-și asume întreaga vină în dosarul răpirii profesorilor turci? Sunt alte câteva întrebări către procurorul general lansate în spațiul public de Cozer.
Nicolae Negru scrie în ziarulnational.md că s-a trecut prea repede peste discuția telefonică între Igor Dodon și Ion Ceban care pare să fi susținut implicarea celor doi în procesul de anulare a rezultatelor alegerilor din iunie 2018 pentru postul de primar general al Chișinăului. Într-o interceptare scursă marțea trecută în spațiul public, respinsă ca fiind trucată de cei implicați, o voce asemănătoare cu cea a lui Igor Dodon îi comunică lui Ceban că ar mai fi de discutat „o variantă” postelectorală: să se anuleze rezultatul lui Andrei Năstase, învingător să fie declarat Ceban, care la rândul său să refuze mandatul și să fie organizate alegeri noi în decembrie, cu intenția de a-l „dezumfla” până atunci pe Năstase. Lui Ceban i se cere doar să conteste rezultatele alegerilor, pe care le pierduse (și chiar își recunoscuse public înfrângerea). Derutat, cel care se pretinde a fi actualul primar al Chișinăului nu zice nici da, nici ba, vorbește despre o „contestație tehnică”, iar Dodon îi propune să se gândească, asigurându-l că „ei nu o să ia vreo decizie fără noi”. Negru le reamintește cititorilor săi că anularea rezultatelor alegerilor locale din municipiul Chișinău a fost picătura care a umplut paharul răbdării partenerilor occidentali și putem presupune că de aici a început căderea și fuga lui Plahotniuc. Dar complicii săi, Igor Dodon și Ion Ceban, nu ar trebui să plătească și ei pentru această crimă împotriva democrației?, se întreabă autorul.
Pandemia lovește dur în industria R. Moldova, anunță jurnal.md. Producția industrială s-a micșorat potrivit Biroului Național de Statistică cu 25 la sută, continuă publicația. Cu 37 la sută a căzut producția extractivă, iar industria prelucrătoare – cu 28,5 la sută, se mai arată în articol.
