După episodul Rogozin, relațiile dintre Republica Moldova și Rusia au căzut la pământ, este de părere analistul politic Dan Dungaciu. Într-o analiză, publicată de adevarul.ro, autorul crede că cel care are cele mai multe motive să fie furios pe declararea lui Rogozin persoana non-grata este Igor Dodon. „Asta îl va obliga acum să îşi asume cauza Rusiei la Chişinău mult mai limpede şi la nivel de politică internă. Până acum Dodon nu pronunţa numele lui Plahotniuc, dar acum va trebui să treacă la un radicalism faţă de Vlad Plahotniuc şi faţă de guvern pe care nu le-a avut, de fapt, niciodată”. Cu alte cuvinte, „pe de-o parte Igor Dodon va trebui să joace dur cu Plahotniuc, de frica Moscovei, pe de altă parte, trebuie să joace blând, de frica lui... Plahotniuc”. În concluzie, Dan Dungaciu scrie că „declaraţiile şi bilanţurile entuziaste despre lupta unică împotriva Rusiei care ar fi început acum în Republica Moldova sunt naive, diletante şi trebuie dublate de luciditate. Nu a început acum şi nici nu avem vreo garanţie că se va merge până la capăt. Până la urmă, Chişinăul nu a făcut nimic major din punct de vedere strategic”, este de părere Dan Dungaciu.
Despre episodul transnistrean pomenește și analistul politic Nicolae Negru într-un editorial publicat de ziarulnational.md. Potrivit autorului, misiunea militarilor ruși în rolul de pacificatori s-a transformat într-un factor de conservare a conflictului, or simpatiile pacificatorilor ruși față de regimul secesionist de la Tiraspol sunt absolut evidente. În acest context, mai notează autorul, „sună de-a dreptul bizar pretenţiile Federaţiei Ruse de a fi mediator imparţial şi garant al respectării înţelegerilor convenite în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean”. De aceea, declararea vicepremierului rus Dmitri Rogozin persona non grata este un gest justificat, sugerează Nicolae Negru, în opinia căruia în toată această poveste „dreptatea este de partea Chișinăului și orice lovitură a Rusiei împotriva Republicii Moldova nu este în avantajul Kremlinului”. Asta ar putea ruina șansele socialiștilor de a reveni la putere, iar Moscova va aștepta un moment mai prielnic pentru a lovi, mai sugerează analistul politic Nicolae Negru.
Elita politică moldoveană exploatează interesele Uniunii Europene pentru consolidarea și îndeplinirea Acordului de Asociere, precum și existența „conflictelor înghețate” și riscul de separatism, pentru a atinge obiective politice înguste. Opinia aparține politologului Dionis Cenușa. Într-un articol de analiză publicat de Agenția de Presă IPN, autorul sugerează că elita politică de la Chișinău, deși a fost criticată de Uniunea Europeană după ce a schimbat sistemul electoral, este tolerată de Bruxelles tocmai pentru că asigură un nivel minim de stabilitate în regiune. „UE și SUA acordă sprijin guvernelor care, deși slăbesc construcțiile democratice, sunt considerate utile pentru că asigură un anumit grad de stabilitate”. Potrivit lui Dionis Cenușa, „pe lângă criticarea schimbării sistemului electoral UE trebuie să înghețe alocarea asistenței macro-financiare de 100 mln EUR”. În prezent, mai crede Dionis Cenușa, din această situația profită din plin Partidul Democrat care încearcă, astfel, să se mențină la putere și după scrutinul din 2018.
„Republica Moldova, rusofobă?” se întreabă comentatorul Răzvan Voncu într-un articol publicat pe blogul său de pe adevarul.ro. „Dacă ar fi fost, s-ar fi aflat acum alături de ţările baltice, în Uniunea Europeană. Secretul succesului acestora, dacă există vreunul, este tocmai viteza şi determinarea cu care, ieşite din cuşca defunctei Uniuni Sovietice, s-au derusificat”. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat însă în Republica Moldova, observă autorul. Dimpotrivă, aici limba rusă, de exemplu, este utilizată la scară largă. „80% dintre radiourile şi televiziunile care emit în Republica Moldova sunt ruseşti, iar la cele locale, emisiunile în română alternează cu cele în rusă”, scrie Răzvan Voncu. Tot el observă că sunt biblioteci în care majoritatea cărților sunt în limba rusă. În concluzie, autorul consideră că Republica Moldova nu poate fi acuzată de rusofobie, așa cum au făcut-o unii oficiali ruși.
Despre motivele care ar putea scoate oamenii în stradă scriu autorii portalului tribuna.md. Topul este condus de „suspendarea sau anularea regimului liberalizat de vize”, „revizuirea Acordului de Asociere cu UE” și „suspendarea suportului financiar din partea UE”. Proteste masive, în opinia autorilor tribuna.md, ar putea fi generate și de „o nouă reformă administrativă” ori „federalizarea Republicii Moldova”. Un alt scenariu este legat și de o eventuală „falsificare a rezultatelor alegerilor parlamentare” de anul viitor.
„Axa Rogozin-Dodon va pregăti la Teheran, la ordinul lui Putin, o lovitură de stat împotriva viitorului Republicii Moldova”, este de părere unul dintre autorii ziarului Timpul, Dan Nicu. Într-un articol scris înainte de întâlnirea lui Igor Dodon cu Dmitri Rogozin, Dan Nicu sugera că președintele moldovean „va primi de la Rogozin indicațiile transmise de Putin despre cum să pedepsească în parte pe fiecare inamic politic al lui Dodon de la Chișinău, indiferent că e vorba despre cei care împărtășesc viziuni prooccidentale și atât, sau despre unioniști”.
