Despre motivele din care politicienii își creează fundații scrie jurnalistul Dan Caranfil pentru portalul MoldNova. Printre aceștia se numără Igor Dodon, Vlad Plahotniuc și Ion Sturza. Caranfil scrie că sub paravanul activităților caritabile, ei își fac fotografii cu vedete sau copii pe care apoi le distribuie în mass-media și pe rețelele de socializare: „Astfel, politicienii își doresc să le arate oamenilor că înfăptuiesc lucruri bune și speră să-și îmbunătățească imaginea și în final să obțină voturi.”
Metamorfoza jurnalistului moldovean din 2009 încoace o descrie jurnalistul Pavel Păduraru pentru ziarul Timpul. Autorul meditează despre zilele „frumoase” când jurnaliștii din R. Moldova reprezentau un front comun și luptau pentru o singură idee – de a debarca regimul comunist, care trezea dezgust prin ipocrizia și infantilitatea sa. E vremea să ne dăm seama că încrederea noastră în bravii salvatori ai țării ne-a umplut pe alocuri de naivitate, scrie Păduraru: „Atâta timp cât ideea comună lipsește, nu ne unește altceva decât dezamăgirea prin care am trecut cu toții.”
În Republica Moldova, deputăția a devenit o meserie, care nu trebuie probată nici profesional, nici moral, scrie Petru Grozavu într-un editorial publicat în Ziarul de Gardă. Autorul scrie că e de ajuns să ai un naș, un cumătru sau un văr în conducerea unui partid cu potențial electoral și devii deputat. Grozavu afirmă că reducerea numărului de deputați în Parlament nu va soluționa problema calității elitei politice locale: „Trebuie făcute și alte remanieri restrictive în lege”.
Modernizarea în domeniul învățământului este calea spre o mass-media de calitate în Republica Moldova, scrie Ala Mîndîcanu într-un comentariu pentru portalul Media Azi: „La universitățile noastre nici profesorii, nici studenții nu au acces la informația […] în domeniul comunicării și jurnalismului modern.” Autoarea opinează că manipularea promovată de anumite surse de informație realizează eficient un scop bine gândit și perfid: să țină cetățenii departe de Europa, de modernitate, de democrație și de libertate. Citez: „Manipularea și propaganda latentă, hibridă, anti-democratică și anti-europeană este o armă extrem de eficientă, folosită de armatele experimentate ale celui care încearcă să ne țină certați, înrăiți, pentru că ne vrea din nou în supunere totală.”
Dacă şi în acest an printre laureaţii Premiului Naţional vor nimeri râsuri, e cazul să punem serios problema anulării acestui Premiu, opinează Dumitru Spătaru într-un articol pentru Tribuna.md. Autorul scrie că cei mai îngrijorați de posibilii câștigători sunt foștii laureați, care se tem să fie discreditați de „nişte nulităţi, nişte servi politici”: „Cred că putem spune cu certitudine că Premiul Naţional e la un pas de dispariţie.”
