Marcarea celor 26 de ani de independență a fost se pare un prilej tocmai bun pentru a trece în revistă câteva concluzii.
„Cât de independentă este Republica Moldova la 26 de ani: cu multe griji și fără bani” - este titlul unui editorial publicat de moldnova.eu, semnat de Dan Caranfil. Autorul scrie că statul moldovean și-a sărbătorit independența fără „acte de identitate” și cu datorii de peste 3,5 miliarde de dolari. Printre problemele de identitate și economice, autorul mai amintește și de trupele Federației Ruse, care staționează pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale din stânga Nistrului.
La același subiect, am găsit un editorial și pe tribuna.md, semnat de Dumitru Spătaru. El crede că „Republica Moldova a eșuat ca stat”. CITEZ „Republica Moldova a ajuns astăzi cel mai sărac stat din Europa, un partener internațional necredibil, un stat în care se fură ca-n codru, în care nivelul de viață este sub orice critică, în care nu există instituții democratice, în care înflorește corupția, birocrația, protecționismul, un stat din care cetățenii fug”. În articolul publicat, Dumitru Spătaru explică mai pe îndelete de ce Republica Moldova, în opinia lui, a eșuat.
Pe de altă parte, politologul Dionis Cenușa crede că „situația poate fi ameliorată cu o clasă politică nouă și prin implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”. Într-o scurtă analiză, publicată de site-ul Agenției de presă IPN, el constată că „factorul major care alimentează percepția negativă față de sustenabilitatea țării este migrația, în particular cea a tinerilor”. Dionis Cenușa consideră că procesul de europenizare conține în sine ingredientele necesare pentru modernizarea țării, însă, observă el, „chiar și după trei ani de la semnarea Acordului de Asociere, integrarea europeană este o idee puternic incompatibilă cu agenda majorității partidelor politice, în particular a celor care guvernează țară”. Anume din aceste considerente integrarea europeană este superficială, mai constată autorul, iar asta explică eșecurile statului de a folosi modelul european pentru a ridica standardele de viață.
Am găsit și câteva observații despre cum au fost marcați cei 26 de ani de independență în ziarul Timpul. Alaiul concertelor nu a trecut neobservat. Georgeta Carasiucenco scrie că la sfârșit de august Șor și Plahotniuc, Usatîi, Dodon au dat bătălia celui mai tare concert. Autoarea se referă la concertul organizat de președintele Igor Dodon pe 24 august, dar și la manifestațiile din 27 august care au avut loc în mai multe orașe ale țării, la care au participat artiști din țară dar și străinătate. „Marea bătălie de concerte a oligarhilor este dată însă în cea mai săracă țară a Uniunii Europene” mai scrie Georgeta Carasiucenco. În articol ea sugerează că oamenii ar trebui să se întrebe din ce bani sunt organizate astfel de evenimente și cine plătește artiștii străini. Concluzia autoarei este că cetățenii merită mai mult și nu trebuie să se lase amăgiți cu mâncare gratuită și concerte.
Analistul politic Nicolae Negru scrie pe ziarulnational.md un articol intitulat „Biserica de ciocolată și corul călugărilor ștrengari”. Pornind de la petrecerile preoților din ultimele săptămâni, autorul se referă la participarea reprezentanților unei mănăstiri la concertul organizat de Igor Dodon pe 24 august, cu prilejul marcării a 73 de ani de la operațiunea Iași-Chișinău: „intenția greu de înțeles a călugărilor de la Mănăstriea Curchi de a participa la o manifestație militaristă, de esență șovină, pe 24 august, batjocoritoare, umilitoare pentru o bună parte a creștinilor ortodocși”. Analistul argumentează printr-un citat al fostului președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase: „eu cred că ar fi foarte bine ca preoții să meargă să cânte nu în Piața Marii Adunări Naționale, nu au decât să se deplaseze lângă clădirea fostului Consulat italian, lângă actuala Academie de Arte, acolo sunt gropile de var și „eliberatorii” când au venit, ei au nimicit în primele zile peste 2 000 de preoți”.
