Deschide.md publică reacţii la refuzul Procurorului General de a se prezenta la audierile publice în Parlament despre dosarul furtului miliardului. Una e a președintei Comisiei juridice din Parlament, Raisa Apolschi, iar alte a lui Vlad Bătrâncea, deputatul socialist care a inițiat procedura de audiere. Ambii au spus că hotărârile Parlamentului sunt executorii și obligatorii. Bătrâncea a mai spus că, în cazul neexecutării Hotărârii Parlamentului, procurorul ar putea fi sancționat. O altă reacţie e cea a președintelui grupului parlamentar Popular European (GPPE), Simion Grișciuc. „Conform art. 66 din Constituție, Parlamentul are dreptul să inițieze audieri a oricăror chestiuni ce se referă la interesele societății, iar conform art. 124 atribuția de bază a Procuraturii Generale este înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului prin intermediul procedurilor penale şi al altor proceduri prevăzute de lege”, a spus deputatul.
Tot deschide.md publică un editorial semnat de Petru Bogatu. Acesta consideră că Fundația Open Dialogue (ODF), gestionată de Ludmila Kozlovska, ar fi desfăşurat „activități subversive”. „Abandonarea echidistanței și lipsa de discernământ a societății civile și a unei părți a mass-media le joacă renghiul unor partide noi și neexperimentate care cad în cursa întinsă de niște ONG-uri contrafăcute, de teapa ODF, aflate în solda serviciilor secrete ruse. Grăitor, din acest punct de vedere, este cazul PAS și PPDA care au acceptat să fie consiliate de Open Dialogue, o cârtiță a spionajului rus”, mai scrie Bogatu.
Independent.md îl citează pe politologul Dionis Cenușă care afirmă că „în timp ce sondajele ilustrează o popularitate redusă a Partidului Democratic comparativ cu alte partide, democrații exploatează resursele administrative și direcționează investițiile din asistență externă în scopuri vădit electorale”. De asemenea, Cenușă a mai spus că „problema majoră a Democraților este cum să asigure legitimitatea alegerilor parlamentare, astfel încât ca să evite protestele post-electorale, al cărui potențial de mobilizare este de natură să destabilizeze echilibrul fragil pe care ei încearcă să-l mențină”.
Infotag.md relatează că Johannes Hahn, Comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocierile pentru Extindere, și-a exprimat „îngrijorarea serioasă a membrilor Comisiei Europene şi statelor membre UE în privinţa supremației legii şi regresului democratic în Moldova”. Potrivit agenţiei, Hahn a scris acest lucru pe Тwitter după întrevederea cu premierul Moldovei, Pavel Filip, în marja Adunării Generale a ONU la New York. Johannes Hahn i-a transmis lui Filip „o listă de reforme urgente pe care guvernul moldovean trebuie să o adopte imediat”, notează agenția, care mai menționează că „despre întrevederea cu Hahn a informat și serviciul de presă al Guvernului, însă nu a spus nimic despre afirmaţiile comisarului european”.
Într-un editorial publicat de Jurnaltv.md, Oazu Nantoi scrie, între altele, că „mai nimeni nu este deranjat de faptul că se conturează un fel de convergență ideologică între PDM și PSRM! Chiar dacă sărmanul Pavel Filip, trimis la New York să lupte, nu prea convingător, cu prezența ilegală militară rusească, declară că „în pofida speculaţiilor privind vectorul politic al ţării, integrarea europeană rămâne unicul plan sustenabil de dezvoltare a Republicii Moldova”. Nantoi mai spune că, „pe când Pavel Filip e trimis la New York, Dodon, făcut de Plahotniuc „președinte”, primește cumincior instrucțiuni de la Kozak și se înscrie la coadă pentru a fi primit „oficial” de Putin...”.
Media-azi.md scrie că Exclusiv Media SRL, firma fondată de deputatul PSRM Corneliu Furculiță, cea care deține postul de televiziune NTV și ziarul „Argumentî i Faktî”, „este sub lupa procurorilor anticorupție din iulie 2016”. Compania, vizată anterior într-o anchetă a RISE Moldova, figurează într-o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de mai bine de doi ani, procurorii expediind între timp cereri de comisii rogatorii în Elveția, precizează portalul.
Omg.md relatează că „după ce a fost condamnat de autorități pentru convingerile sale politice, iar apoi a primit azil politic în Germania, liderul partidului „Casa noastră – Moldova”, Grigori Petrenco, a fost dat în căutare”, potrivit unei decizii a Curții de Apel la cererea unui procuror. Citat de agenție, procurorul și-a motivat cererea prin faptul că nu are o confirmare că Petrenco, care se afla sub control judiciar la Chișinău, a părăsit țara.
Newsmaker.md îl citează pe liderul partidului „Casa noastră – Moldova”, Grigori Petrenco, care a calificat drept „comandă politică” decizia Curții de Apel de a-l da în căutare, în ciuda faptului că instanța a primit o înștiințare oficială a autorităților germane de acordare a azilului politic. „Pe Plahotniuc îl deranjează activitatea mea în afara țării. El crede că în așa mod îmi poate limita activitatea mea în APCE, Parlamentul European și alte structuri internaționale”, a mai spus Petrenco.
Într-un amplu interviu pentru RFI (rfi.ro) lidera PAS, Maia Sandu, se referă și la „acest pericol mare, federalizarea Republicii Moldova, care nu înseamnă altceva decât „transnistrizare” și o prezență mult mai masivă a Rusiei în Republica Moldova”. Potrivit lui Sandu, „din perspectiva asta, România ar trebui să fie mult mai interesată de ceea ce se întâmplă la noi. Dacă se întâmplă o asemenea nenorocire și se realizează un asemenea plan de federalizare, atunci România va avea Rusia la hotare”.
Unimedia.info relatează despre manifestația unui grup de activiști care au cerut mai multor oficiali, printre care șefului Serviciului Protecție și Pază de Stat, premierului, președintelui Republicii „să se autosesizeze în privința modului în care cortegiile oficiale conduc în trafic”. Manifestanții au declarat că mașinile din cortegiile oficialilor „stresează șoferii în trafic” și provoca pericole de accidente.
Zdg.md relatează că Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant în urmă cu patru ani şi jumătate, a fost achitat de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău pe motiv că „nu s-a constatat comiterea infracţiunii”. Împreună cu judecătorul a fost achitat, din acelaşi motiv, şi Petru Tincu, cel învinuit de procurori că ar fi dat mită. Potrivit publicației, este pentru a doua oară în ultimii doi ani când cei doi sunt achitaţi de instanţa de Apel, după ce, anterior, dosarul a fost trimis la rejudecare de Curtea Supremă de Justiţie.
În editorialul său pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru își propune să răspundă la întrebarea: „De ce se face de râs Dodon?”. Potrivit autorului, „Dodon nu-și găsește locul cuvenit unui președinte, este corp străin, inutil, neluat în serios, nu numai în Republica Moldova, nu numai de președinții României și Ucrainei, nu numai în Europa și America, ci, în ultima vreme, chiar în CSI. La summitul din Dușanbe de la finele săptămânii trecute, „colegii” săi (așa li s-a adresat Dodon) l-au ignorat pur și simplu, nu discutau cu el, fapt care nu le-a scăpat unor jurnaliști mai atenți”. Autorul mai spune că „Putin îl mai ia în seamă din când în când, dar nu se știe cum îl va trata, dacă PSRM nu va câștiga majoritatea parlamentară”.
