Nicolae Negru analizează în ziarulnational.md apropiata vizită a Patrirhului Kiril în Republica Moldova, în contextul evenimenelor cruciale din Ucraina unde are loc crearea Bisericii Ortodoxe Urainene care va primi de la Constantinopol documentul oficial de auocefalie – Tomosul. Nicolae Negru avansează ideea că Patriarhul Kiril vine la Chișinău să-și lingă rănile produse de ucraineni. Vizita I se arată analistului ca una de consolore, de re-marcare a teritoriului. Itinerarul său, din care lipsește Tiraspolul, dar sunt incluse Tighina, Comrat și Bălți, ar sugera că spiritul imperial al BORu e încă tare, că zbuciumul său nu contenește…
Pe fundalul evenimentelor din Ucraina se vede mai bine și micimea politicienilor noștri, forfota lor sterilă, mai scrie Negru. El crede că un răspuns pe potriva celui ucrainean la vizita lui Kiril ar fi fixarea în Constituție a „limbii române” și a „integrării europene”. „Dar Plahotniuc agreează doar ultima sintagmă și respinge condițiile legitime, logice, pe care le pun Ghimpu și Deliu: ca deputații PD să voteze și pentru prima. Refuzul lui Plahotniuc înseamnă că el este de fapt și împotriva limbii române, și împotriva integrării europene, că „inițiativa” sa nu e decât un joc politic, electoral, pentru consum intern și extern. El și partidul său ratează astfel momentul de a scrie istoria”, conchide analistul.
Ediția electronică a ziarului „Adevărul” îl citează pe speakerul Andrina Candu care a apărut la emisiunea „Replica” de la Prime după audierile de vineri din Parlament la tema „furtul miliardului”. Andrian Candu susţine că obiectivul modificărilor legislative prin care a fost introdus necesitatea eliberării de Autoritatea Naţională de Integritate a certificatului de integritate, atunci când cineva vrea să ocupe o anumită funcţie publică, a fost acela că persoane ca Ilan Şor să nu ajungă să deţină funcţia de deputat. În aşa fel, speakerul a dat de înţeles că primarul de Orhei nu va fi eligibil să candideze la parlamentare. Potrivit lui Andrian Candu, „viteza mai mică în procesul de judecată al lui Şor e o pată şi pe politicul de la Chişinău şi pe ţară în general”. „Eu nu pot suna judecătorii să le spun să judece mai repede ceva, fiindcă încalc legea”, a explicat şeful Legislativului, care nu a ezitat să spună că Ilan Şor s-ar face vinovat de fraudele bancare. „Cine sunt beneficiarii? Noi toţi ştim şi am auzit şi comunicatele Băncii Naţionale, şi am văzut şi primul raport Kroll, unde figura un nume foarte des, fiind vorba de primarul de Orhei. De ce se plimbă liber? Aici deja pot să mă supăr sau să nu mă supăr, dar este instanţa de judecată care decide şi în a doua instanţă decizia deja vine executabilă”, a afirmat Candu.
Veaceslav Crăciun este analistul de la Comrat care publică pe ipn.md o analiză „Găgăuzia în așteptarea alegerilor”. Pornind de la studiul sociologic realizat de centrul de cercetări sociologice și de marketing CBS-AXA, în cooperare cu Institutul de politici publice, care au prezentat rezultatele săptămâna trecută la Comrat, Crăciun scrie că dintre toți liderii politici care vor cere pe 24 februarie sprijinul electoratului găgăuz, localnicii îl preferă pe Igor Dodon (80%). El este urmat, la mare distanță, de Renato Usatîi (20%) și Vladimir Voronin (13,6%). Concomitent, ultimii doi au un anti-rating mare, care întrece nivelul încrederii. Astfel, în Usatîi nu au încredere la 60,7, iar în Voronin 69,2% de alegătorii găgăuzi. Considerați drept favoriții viitoarelor alegeri, Andrei Năstase și Maia Sandu, deocamdată nu au o bază electorală în Găgăuzia, în ei au încredere 1,8 și, respectiv, a 1,6% a găgăuzilor.
Pe dw.com, sub semnatura lui Simion Ciochină, apare un amplu articol despre drumul vinului moldovenesc. Embargoul impus de Federația Rusă în 2013, a fost un șoc pentru industria vinicolă moldovenească, scrie autorul. Doar într-un an, producătorii au înregistrat pierderi de circa 125 milioane de dolari. În același timp, situația de criză a fost și o școală de competitivitate pentru antreprenori, care le-a schimbat strategiile și standardele de afaceri. În anii care au urmat, vedem deja succesul vinurilor moldovenești pe piețe cu tradiții vechi în domeniu, cum este cea europeană sau pe cele noi, cum este cea asiatică. În același timp, dezvoltarea sectorului a impulsionat apariția producătorilor de nișă, a vinăriilor mici de familie, axate pe calitate și ecologie.
Alina Radu scrie într-un editorial din zdg.md că în această săptămână a călătorit, în scopuri jurnalistice, între Berlin şi Bruxelles, două capitale europene foarte importante, unde politicieni, jurnalişti sau reprezentanţi ai societăţii civile au tot întrebat-o de ce a căzut atât de jos democraţia în R. Moldova şi la ce ar putea să se mai aştepte de la acest stat atât cetăţenii, cât şi partenerii europeni?
„A fost de-a dreptul complicat să le explic europenilor un fenomen atât de complicat cum e disonanţa şi manipularea. Ei, în corectitudinea lor genetică, înţeleg mai greu că unii politicieni îi pot privi cu dragoste în ochi, minţindu-i brutal. Aşa că, le-am pus lor în faţă un şir de citate, rostite de Chişinău şi de Bruxelles, lăsându-i să analizeze şi să tragă concluzii, fără implicarea mea”, scrie autoarea care continua prin a da exemplul mai multor alineate din comunicatul de presă emis de Parlamentul European la 9 octombrie 2018 şi câteva texte plasate pe pagina www.plahotniuc.md pe parcursul anului 2018, exemple care ar demonstra cum autorităţile recurg la manipulare.
