Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, publică în cotidianul.md o analiză referitoare la mitingul electoral de duminică al PD. „Este prima dată când liderii PD anunță direct și apăsat că se opun direcției pro-UE”, observă el. Doctrina proprie, anunţată de oligarhia din PD drept „cea de-a patra cale pentru Moldova” i se arată analistului ca fiind puternic inspirată din opusurile ceaușiste la tema „neatârnării” din anii 70-80, ani în care în România se trăia pe cartelă și în care disidența putrezea la munci pe canal. Să pui UE pe același cântar cu UEA este o insultă în adresa celor care au semnat Acordul de Asociere, mai constată Munteanu şi continuă: să renegi dreptul cetățenilor R. Moldova de a-și dori aderarea la UE în ajunul celor 30 de ani de la prăbușirea comunismului în Europa este un accident vascular pentru oricine mai votează cu PD. „Să detești cetățenii R. Moldova care-și doresc reunirea cu România pe motivele unui moldovenism primitiv de tip „pro-Moldova” așează liderii PD pe aceeași falangă a grupărilor pro-Kremlin, alături de Dodon și lăturașii săi transnistreni”, e de părere Igor Munteanu.
Speakerului Andrian Candu, care tocmai a fost invitatul unei publicaţii române, „Adevărul”, i s-a solicitat părerea despre unionism. Răspunsul e publicat de ediţia electronică a ziarului, adevarul.md. „Noi ne dorim unele procese de integrare cu România și ele cu siguranță se vor desfășura. Dar unirea, în sensul că mâine două state se unesc ..., trebuie să înțelegem că există și probleme de securitate”. „Ce se întâmplă cu Transnistria, ce se întâmplă cu Găgăuzia, ce se întâmplă cu o parte din regiunile de nord ale țării? Nu ne-am trezi noi cumva cu o unire a Chișinăului și, ciopârțit, a câtorva regiuni cu România și în rest – nu neapărat război, dar confruntare, separatism? Credeți că noi suntem atât de siguri, că suntem în siguranță și că unii care ne sunt răuvoitori n-au pus, pe aici prin țară, anumite elemente de destabilizare în cazul în care noi, mâine, luăm o anumită decizie, cum s-a întâmplat cu Transnistria în 1991 și 1992?”, a întrebat Candu.
Unimedia.info citează din acelaşi interviu al speakerului Andrian Candu declaraţia că „Republica Moldova nu a primit din partea Turciei niciun vehicul de combatere a demonstrațiilor în masă”. „Eu am impresia că este o greșeală de traducere. Puteau fi greșeli de traducere. Eu nu cunosc să fi solicitat așa ceva și să fi primit așa ceva”, a declarat Candu. Portalul precizează, însă, că la Comrat, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Turciei a declarat: „Vreau să vă amintesc că de ieri, de la ora 21.30 au sosit două vehicule pentru combaterea demonstrațiilor în masă ce vor putea fi folosite de Ministerul de Interne”.
Anticoruptie.md scrie că Partidul Socialiștilor a anunțat alți patru candidați pentru circumscripțiile electorale uninominale din Bălți, Rezina și Chișinău. Printre aceștia sunt deputați cu trecut obscur, scrie publicaţia, consilieri traseiști și foști parlamentari implicați în acte de corupție. În articolul portalului sunt prezentate mai multe informații în acest sens.
Deschide.md citează un interviu acordat presei ruse de Igor Dodon în care acesta susține că problema transnistreană va fi în curând soluționată politic. „Transnistria face parte din Republica Moldova. Aceasta nu este doar poziția Chișinăului. Aceasta este poziția tuturor, inclusiv a Moscovei. Conducerea Federației Ruse a spus întotdeauna la toate nivelurile că Transnistria face parte din Moldova. Pentru reintegrarea politică, este necesar să fie determinat statutul acestei regiuni. [...] În orice caz, noi vom obține reglementarea politică”. Dodon a mai spus că „Transnistria nu poate supraviețui fără Moldova, deoarece este strânsă între Ucraina și Moldova”. El a subliniat totodată că „avem deja o bună ancoră a statalității moldovenești – aceasta este Găgăuzia. Și sunt sigur că soluționarea problemei transnistrene va întări statalitatea moldovenească. Moldova nu va adera la niciun fel de NATO după aceea. Niciodată”.
Jurnalistul Dumitru Ciorici scrie pe blogul său - dumitruciorici.com - că delegata Republicii Moldova pe lângă Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Corina Cojocaru, infirmă unele informații publicate de către agenția de știri Bloomberg, precum că ar bloca, din motivele personale, procedura de vot privind aderarea post-Brexit a Marii Britanii la Acordul privind Achizițiile Publice (AAP) din cadrul OMC. Bloggerul citează o scrisoare primită de la Corina Cojocaru în care se arată că „în discursul său din plenul OMC aceasta nu a făcut nicio referire la experiența sa personală de obținere a vizei pentru UK, ci a relatat experiența de ansamblu a tuturor cetățenilor moldoveni care obțin cu dificultate vize pentru cețosul Albion”. „A scoate câteva cuvinte dintr-o frază sau un paragraf nu reprezintă reflectarea reală a poziției țării”, a scris Cojocaru cu referire la modul în care jurnalistul agenției Bloomberg a prezentat lucrurile.
Newsmaker.md titrează: „Patru atuuri ale puterii. Ce a dorit să arate PDM cu mitingul organizat în sprijinul său”. Jurnaliștii portalului au ales patru mesaje „pe care PD a dorit să le transmită poporului și oponenților prin mitingul său de duminică”: „1. Numai Partidul Democrat poate mobiliza oamenii”; „2. Numai PD are o doctrină nouă de stat”; „3. Numai PDM are cea mai puternică și mai numeroasă structură de partid”; „4. Numai PDM are un joker – un lider puternic și hotărât”.
Într-un articol publicat de noi.md, Veaceslav Matveev aduce elogii trecutului sovietic afirmînd: „în perioada sovietică în țara noastră a fost creată o bază industrială serioasă. Noi ne mândream pe drept cu nivelul înalt al intelectualilor și inginerilor noștri. Și azi nivelul de cultură al multor reprezentanți ai generației în etate nu este mai mic ca cel britanic sau american”. Potrivit lui Matveev, „dacă America pregătește cadre cu specializare îngustă, la noi orice persoană cu studii superioare sau medii de specialitate înțelege evoluția istoriei, cunoaște bazele filozofiei, culturologiei și cel puțin o limbă străină. În SUA sau Britania un specialist în cultura maya sau în cea a incașilor poate să nu cunoască deloc istoria altor țări și să confunde Austria cu Australia. Educația oamenilor noștri este capitalul nostru. Însă nouă ni se impun alte forme de educație”. Autorul își întitulează articolul „Moldova - un stat eșuat sau perla Europei?” și susține că „fiecare dintre noi trebuie să dezvolte imaginea pozitivă a statului nostru și să lupte pentru ea”.
Rise Moldova (rise.md) scrie că a efectuat „un experiment jurnalistic prin care arată cum un cetățean inexistent are statut de alegător și drept de vot la alegerile parlamentare din iarnă. Portalul scrie, între altele, că „Alla Lerman s-a născut pe 11 septembrie 1977. Peste doi ani și două luni a decedat. Mult mai târziu, o grupare de crimă organizată a cules datele ei din cimitir și a creat o identitate falsă. Astfel, în bazele de date oficiale din Republica Moldova a apărut un nou cetățean care, în realitate, nu mai există. Se numește la fel — Alla Lerman. Identitatea falsă a fost inclusă în Registrul de Stat al Alegătorilor de către autorități”.
Timpul.md publică un articol semnat de Silviu Tănase în care autorul comentează acuzațiile la adresa sa că, în calitate de manager, ar fi aplicat cenzura la postul 10TV, soldată cu concedierea unor angajați. „Dreptul la libera exprimare nu mă obligă și nu mă va obliga niciodată să accept ca, la singurul post de televiziune unionist, să apară un individ care lovește în România, în românism și în Unionism. Mă refer la scoaterea din buletinul de știri al unui text privind declarațiile europarlamentarului Helmut Scholz despre R. Moldova, în legătură cu care am fost acuzat de cenzură”, scrie Silviu Tănase. El mai spune că a luat respectiva decizie „deoarece politicianul în cauză este un veritabil agent de influență al Rusiei în Parlamentul European și un antiromân notoriu, care anterior a declarat public că România are ambiții expansioniste în raport cu R. Moldova. Nici de acum încolo nu voi accepta ca asemenea indivizi să apară la 10TV”.
Zdg.md scrie că „libertatea de exprimare este îngrădită pe pagina de Facebook a premierului Pavel Filip. Persoanele care scriu comentarii critice la adresa guvernării pe pagina oficială a prim-ministrului sunt blocate, iar mesajele acestora sunt șterse de către administratorii paginii”. Portalul prezintă mai multe exemplu în acest sens.
Ziarulnational.md îl citează pe politologul Dionis Cenușă care a declarat că participarea masivă la alegerile parlamentare din februarie 2019, inclusiv a diasporei, ar putea schimba partidele de la guvernare sau echilibra raportul de forțe. Potrivit lui Cenușă, „cetățenii rămași în republică nu o pot face de unii singuri”. „Ieșirea din situație poate începe cu participarea masivă la alegeri, revenirea în masă a diasporei pentru a încerca să schimbe partidele de la guvernare sau cel puțin să echilibreze raportul de forțe. Doar cei aflați acasă nu o pot face, iar ratarea viitoarelor alegeri face ca numărul celor ușor manipulabili să crească din contul plecării celor care pot împăca instinctele de supraviețuire cu atașamentul față de justiție”, susține Cenușă.
Nicolae Negru scrie în editorialul său pentru ziarulnational.md că „din punct de vedere organizațional, mitingul PD (din 21 octombrie) a lăsat impresia unei manifestații electorale „ca la carte”. Momentul cel mai discutabil e discursul lui Plahotniuc, care o dă în bară ori de câte ori încearcă să ne vorbească ca „ideolog”, nu ca „simplu” coordonator executiv al majorității parlamentare. Descoperirile sale teoretice se dovedesc a fi de cele mai multe ori niște idei mai vechi, abandonate de cineva, sau pur și simplu niște improvizații lipsite de coerență, de logică”. Vorbind de „calea a patra”, calea „pro Moldova” anunțată de Plahotniuc, autorul se întreabă: „Dacă pornim pe „a patra cale”, ce facem cu Acordul de asociere cu UE? Îl anulăm sau nu?”
