Un comentariu semnat de Dionis Cenuşa pe site-ul agenţiei IPN constată că, dacă în urma alegerilor ucrainene, viitorul președinte va renunța la o retorică dură față de Rusia, atunci inevitabil va urma moderarea atitudinii printre ucraineni față de agresorul rus. Totuşi, adaugă politologul, modificările constituționale propulsate de Petr Poroșenko împiedică pe oricine vine după el să facă orice schimbări radicale de politica externă. În mod cert, următorul președinte ucrainean va fi condiționat să mențină pachetul de măsuri de stopare a agresiunii rusești, demarate de Petro Poroșenko. Acesta reprezintă minimul pe care urmașul lui Poroșenko, dacă nu el înșiși, va trebui să-l îndeplinească, obiectul maxim fiind contracararea corupției. În acelaşi comentariu, Dionis Cenuşă scrie că încercările lui Igor Dodon de a prolifera o imagine pozitivă a Rusiei în Moldova constituie o anomalie pentru țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE. Pentru gesturi similare, Salome Zurabișvili sau Petro Poroșenko s-ar fi confruntat cu proteste în masă, soldate inclusiv cu demisia lor din funcții. În Moldova, însă, mișcarea în direcția Rusiei nu este sancționată de electoratul moldovenesc.
Adevărul.md îl citează pe preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, care a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute că zece deputaţi socialişti ar fi gata să părăsească formaţiunea condusă de Zinaida Greceanîi şi să adere la majoritatea parlamentară pe care o va forma PDM, condus de Vlad Plahotniuc. Vladimir Voronin a dat de înţeles că partenerii din UE nu vor ca Blocul politic ACUM să facă o alianţă cu socialiştii, iar Moscova nu ar dori ca socialiştii să formeze o coaliţie de guvernare cu democraţii. În acest sens, potrivit lui Voronin, democraţilor nu le rămâne decât să procedeze ca în legislatura precedentă, când au atras de partea lor 15 deputaţi comunişti, dar şi din alte formaţiuni, pentru a se menţine la guvernare, şi să facă o alianţă cu deputaţii din Partidul Şor, cei trei deputaţi independenţi, zece de la socialişti şi încă trei deputaţi despre care Voronin spune că le mai trebuie democraţilor pentru a avea o majoritate, însă nu a oferit alte detalii cine ar putea fi aceştia. „Se vorbeşte că zece angajaţi de la socialişti au spus că ei merg înainte. Aşa se vorbeşte. Ieri am auzit treaba asta. Au fost nominalizate şi nişte familii, dar nu o să le dau numele”, a declarat Vladimir Voronin la emisiunea „Punctul pe azi” de la TVR Moldova..
Tv8.md scrie că mai mulți locuitori din regiunea transnistreană au fost transportați organizat la Consulatul Ucrainei de la Bălți pentru a participa la alegerile prezidențiale din statul vecin. Oamenii au spus că nu știu cine concret a organizat transportul pentru a-i aduce la Bălți, dar bănuiesc că este vorba de comunitatea de ucraineni din regiune. De asemenea, unii cetățeni au spus postului de televiziune că participă pentru prima dată la prezidențiale cu un transport organizat. Potrivit lor, până acum au avut secții de vot deschise în Rîbnița.
Cotidianul.md citează opinia președintelui Platformei DA, Andrei Năstase, despre scrisoarea pe care ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, a transmis-o deputaților noului Parlament şi despre care MAE rus a spus că ar fi „o încercare de a influența crearea unei majorități parlamentare la Chișinău”. Năstase a spus că nu ar vedea o problemă dacă „ambasadorul rus ar veni cu punctul său de vedere”.. Este doar „un punct de vedere” și nu reprezintă vreo imixtiune în politica de la Chișinău. „SUA și-au spus cuvântul. Este țara care ne-a susținut în drumul nostru spre integrarea europeană, spre edificarea statului de drept. Nu s-au implicat în campania electorală, nu s-au implicat în cadrul acestor alegeri. În momentul în care au fost preluate mandatele și s-a văzut clar că în Parlamentul Republicii Moldova există o anumită construcție, a venit cu un anumit punct de vedere”, a declarat Andrei Năstase.
Radiochisinau.md preia, la fel ca multe alte publicaţii, ştirea că un grup de deputați din partea fracțiunii parlamentare PAS, Blocul ACUM a înaintat un demers către Banca Națională, cerând să fie publicat raportul Kroll-2. Printre semnatarii documentului sunt Dumitru Alaiba, Vladimir Bolea, Igor Grosu, Radu Marian, Liliana Nicolaescu-Onofrei și Dan Perciun. „Publicarea raportului Kroll-2 trebuie să fie și în interesul politicienilor de la guvernare”, a scris pe o rețea de socializare, deputatul Dumitru Alaiba. Parlamentarul subliniază că „suntem în al cincilea an de la furtul miliardului, iar autoritățile actuale au demonstrat prin fapte că nu doresc o investigare veritabilă a crimelor financiare. Nu doresc să-i pedepsească pe cei vinovați și nu doresc să recupereze banii furați”. „În schimb, mint, sabotează, dezinformează, manipulează, denaturează, ascund informația”, a scris deputatul. Dumitru Alaiba afirmă că „publicarea raportului Kroll 2 nu e doar de dragul informării populației. Este și un pas în obținerea sancțiunilor internaționale contra demnitarilor ce au participat în această crimă”. Totodată, „este o chestiune de principiu, să fie clarificat absolut tot și să fie pedepsiți cei vinovați”. „Doar așa pot fi prevenite alte acte de corupție, și mai devastatoare, pe viitor”, susține deputatul.
