Linkuri accesibilitate

Vizita Maiei Sandu la București (Vlad Țurcanu/Radio Chișinău; Cotidianul)


Maia Sandu speră ca Moldova să primească asistența promisă de FMI și UE în septembrie-octombrie (interviu în „Evenimentul zilei”).

Într-un comentariu citat de radiochisinau.md legat de vizitele Maiei Sandu la Bucureşti şi Bruxelles, Vlad Ţurcanu spune că Igor Dodon, fiind frustrat de a fi respins în Occident pentru vederile sale și pentru modul în care se poziționează față de unele subiecte internaționale, mizează pe șarmul fostei sale concurente de la prezidențiale. Relansarea proceselor de modernizare a Rep. Moldova depinde de factorii externi, iar în aceste condiții este important faptul că liderii europeni au în persoana noului premier de la Chișinău un partener de discuție care se face înțeles. Maia Sandu, mai spune Ţurcanu, și-a făcut o presă foarte bună peste hotare în ultimele săptămâni, acordând interviuri, și în felul acesta și-a pregătit terenul pentru bună conlucrare cu omologii săi și cu diverși alți demnitari. Mai ales după sentimentele neplăcute pe care le-a lăsat fosta guvernare, una declarând și alta făcând pe plan intern.

Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:52 0:00
Link direct

O ştire din cotidianul.md se concentrează pe următorul amănunt: Maia Sandu, care merge azi la Bucureşti, ar fi fost chemată cu noaptea în cap la Cotroceni, pentru că Iohannis trebuie să se întoarcă de urgență la Bruxelles. Din cauza negocierilor eşuate la nivel european şi a discuţiilor care urmează a fi reluate în Consiliul European, Iohannis a fost nevoit să programeze întâlnirea cu Maia Sandu la prima oră, după ce iniţial fusese stabilită după 10. Iohannis, care s-a întors luni seara de la Bruxelles după 20 de ore de negocieri, o va primi pe Maia Sandu aşadar la 8, după care pleacă la Bruxelles la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Mold-street.com se referă, în contextul aceleaaşi vizite, la interconexiunile gaziere care vor permite României să livreze gaze în Republica Moldova. În ultimii zece ani, notează publicaţia, am avut parte de promisiuni numeroase privind realizarea interconexiunii gaziere moldo-române: de la Vlad Filat, la Iurie Leancă, Chiril Gabuirici şi Pavel Filip. Acestea se vor finaliza însă abia peste doi ani, adică în anul 2021, conform unui document al operatorului sistemului de transport gaze Transgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Economiei. E vorba de „Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale în perioada 2019 – 2028”, ce urmează a fi aprobat pe 29 iulie 2019. Componenta cea mai importantă pentru R.Moldova a acestui document prevede construcţia de a două gazoducte (Oneşti-Gherăeşti şi Gherăeşti-Leţcani) şi a două staţii de comprimare în România, "care să asigure presiunea necesară şi capacitatea de transport de 1,5 miliarde metri cubi pe an în punctul de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale ale României şi Republicii Moldova". Potrivit Transgaz punerea în funcţiune a acestor conducte şi staţii nu este posibilă în anul 2019.

Pe deschide.md, Petru Bogatu stăruie pe ideea că Maia Sandu ar merge la Bucureşti pentru că „Guvernul n-are bani”. Editorialistul reproșează însă „cuplului PAS-PPDA” că ar fi ignorat România și s-au bazat pe Rusia, făcând referință la atitudinile critice pe care reprezentanții blocului ACUM le-au avut la adresa actualei guvernări de la București și sprijinul pentru opoziția din România. „Ca să nu mai spun că Maia Sandu și Andrei Năstase și-au netezit drumul către putere cu ajutorul rușilor, ignorând România. Au făcut alianță cu un partid pro-Kremlin sub bagheta trimisului special al lui Putin la Chișinău”, scrie Bogatu. În aceste condiții, el sugerează autorităților române „să susțină populația Republicii Moldova fără a investi într-un guvern hibrid prorus la Chișinău”, direcționând asistența pentru R.Moldova „direct la cetățeni, spre comunități, organizații sau administrații locale.”

Ziarulnational.md găzduiește un editorial de Nicolae Negru, care găseşte de cuviinţă să amintească de vizita din ajun a unei delegații parlamentare, formată din reprezentanții PSRM și ai Blocului ACUM la Moscova. Ar fi fost o vizita „vasală”, iar votul delegației Republicii Molodva în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ar fi fost „ruşinos”, crede Negru. Părerea lui e că în acest context. vizita externă a Maiei Sandu își pierde mult din importanță”.

Într-un interviu publicat de Evenimentul Zilei (evzmd.md), Maia Sandu și-a exprimat speranța că în septembrie-octombrie R.Moldova va putea primească asistența promisă de FMI și UE și a spus că mizează și pe ajutorul României. În contextul vizitei sale la București, Maia Sandu mai spune că își dorește crearea unui consiliu pe lângă Oficiul Primului Ministru pe subiecte care țin de combaterea corupției și reforma justiției. „România are o experiență mare și utilă pentru noi în acest domeniu. Vrem să învățăm cum putem să facem anumite lucrui mai repede. Care sunt greșelile pe care trebuie să le evităm și care ar trebui să fie prioritățile atunci când vorbim de reforma justiției”, a precizat ea.

Anticoruptie.md publică o investigație din care reiese că, cu doar două zile înainte de demisia Guvernului Filip, fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, a făcut cadou o licitație de aproape 27 de milioane de lei unei firme angajații căreia sunt în lista de sponsori ai Partidului Democrat. Cu ajutorul lui Anatolie Zagorodnîi, fost deputat transfug la PDM, la moment director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, Silvia Radu a desemnat câștigătoare a licitației pentru livrarea obiectelor de primă necesitate pentru nou-născuți în cadrul proiectului guvernamental „O nouă viață” companiei Rapid Link, în pofida faptului că o altă firmă a propus o ofertă mai avantajoasă cu 165,6 mii de lei. Jurnaliștii amintesc că doar cu două săptămâni înainte ca Silvia Radu să ia controversata decizie, compania Rapid Link a fost subiectul unei investigații a CIJM, în care s-a vorbit despre calitatea îndoielnică a a hăinuțelor livrate de această companie în primele cinci luni ale anului curent în cadrul proietului „O nouă viață”.

Curentul.md difuzează un editorial de Dumitru Spătaru, care consideră că „dacă noua guvernare crede că cel mai mare dușman al său e Partidul Democrat și e suficient să distrugă tot ce alimentează acest partid și totul va fi bine, greșește amarnic”. „Noua guvernare are un dușman mult mai puternic, care are șanse reale să o răpună, și acesta se numește Sistemul”, scrie el. Autorul admite că Maia Sandu, dar și alți câțiva din noua Guvernare nu vor lua bani, nu vor accepta recompense, servicii, etc, dar se declară gata să parieze că marea majoritate a tinerilor care vin acum în funcții vor deveni… parte a Sistemului. „Omul își face impresia despre o guvernare nu doar după lider, ci și în baza prestației echipei în general, după nivelul de viață pe care-l are. Și din acest punct de vedere lucrurile nu vor fi în favoarea Maiei Sandu și a noii guvernări”, insistă Dumitru Spătaru.

Tribuna.md scrie tot despre situațiile ce prezintă pericol pentru noua putere. În cadrul unui clasament convențional, realizat de această publicație, prima poziție o ocupă divergențele interne. Pe a doua poziție a fost plasată acceptarea colaborării cu sistemul, iar pe cea de a treia - preluarea practicilor vechii guvernări. „Subordonarea instituțiilor statului propriilor interese, folosirea în scop partinic și personal a resurselor administrative, răfuiala cu oponenții politici – sunt doar câteva exemple a practicilor folosite de fostele guvernări. Dacă noua guvernare va prelua aceste practici, va avea aceeași soartă ca și precedenta”, avertizează sursa citată.

Jurnal.md îl citează pe negociatorul ucrainean pentru Transnistria, Viktor Krijanovski, care afirmă, într-un interviu pentru G4Media și Reporter Global, că rezolvarea acestui dosar este de maximă importanță, însă există actori, cum este cazul Rusiei, care nu își doresc progrese. În această perioadă, însă, de interes major au devenit planurile de viitor ale Chișinăului, dat fiind noul context politic de acolo. Motiv pentru care oficialul ucrainean s-a și aflat la fata locului la jumătatea lunii iunie. Republica Moldova, susține Viktor Krijanovski, urmează să vină cu detalii în acest sens, dar, subliniază acesta, din discuțiile pe care le-a purtat deja cu oficialii moldoveni a rezultat că nu se va pune problema federalizării Republicii Moldova.

Prime.md îl citează pe fostul premier Pavel Filip, președinte interimar al PDM, care este de părere că programul noii guvernări ar avea la bază „Cât mai mult circ şi spectacol şi cât mai puţină pâine sau aproape deloc”. În emisiunea „REPLICA” de aceste post de televiziune, Filip a acuzat guvernanţii şi-au început activitatea cu stângul pentru că încearcă să distrugă proiectele bune iniţiate de guvernarea precedentă.

Radiochisinau.md analizează rezultatele alegerilor bașkanului în Găgăuzia, citându-l pe directorul Centrului „Piligrim-Demo”, Mihail Sirkeli, care a monitorizat duminică procesul electoral. Scorul impunător obținut de Irina Vlah ar pune la îndoială, în opinia expertului, desfășurarea unei campanii electorale corecte și democratice în regiunea găgăuză. „Cred că rezultatul de peste 90% pentru un singur candidat, indiferent pentru cine, este un lucru nu foarte bun pentru democrație. Asta înseamnă că nu există concurență la nivel politic în regiunea găgăuză. Asta este un lucru foarte periculos pentru democrația locală. Cred că trebuie să ne gândim cum să asigurăm competență politică la nivel regional”, spune expertul.

Ziarul de Gardă (zdg.md) atrage atenția la „Procurorii ajutați de părinți”. La fel ca și în anii precedenți, și în 2018, aceștia declară că au beneficiat de donații generoase din partea părinților sau din partea unor rude apropiate. Site-ul reia o analiză publicată în ediția tipărită a publicației, care arată că practic fiecare al șaptelea acuzator de stat a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2018 că a beneficiat de ajutor material. Mai exact, din cei 637 de procurori care activează în organele procuraturii, cel puțin 92 au primit pe parcursul anului trecut, cu titlul de donație, sume de bani. Situația este similară cu anul 2017, când nu mai puțin de 90 de procurori au indicat în declarațiile lor de avere și interese faptul că ar fi primit donații, notează ZdG.

XS
SM
MD
LG