Într-un editorialul pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru se referă la tensiunile dintre ACUM şi PSRM, pe care însă nu le crede fatale pentru acest mariaj. „După ce Maia Sandu i-a reproșat lipsa de bărbăție la ONU”, scrie el, „Dodon s-a simțit ofensat ca un flăcău de Sadova și a comparat activitatea Guvernului în primele 100 de zile cu țiuitul unui țânțar, afirmând că Executivul a realizat „mai nimic”. Negru crede că relațiile dintre ACUM și PSRM încep să semene cu cele din cadrul AIE, dar că certurile dintre acumiști și socialiști nu amenință mariajul lor de interes. Cei care au aranjat mariajul, explică Negru, nu vor admite un divorț, căci scopul lor e mult mai larg decât simpla înlăturare a lui Plahotniuc și „dezoligarhizarea” Republicii Moldova. E vorba în primul rând de Rusia, concretizează autorul, pe când Occidentul mizează pe onestitatea și principialitatea Maiei Sandu. Dar, îşi punctează negru principala sa constatare, Sandu nu poate să controleze totul. „Nici măcar lui Plahotniuc nu i-a reușit aceasta”.
Petru Bogatu dezvoltă aceeaşi ideee într-un editorial de pe deschide.md. În viziunea acestuia, Dodon, din ordinul lui Putin, s-a aliat cu Maia Sandu, nu pentru a asigura independența justiției, ci pentru a se debarasa de Plahotniuc, a reface influența rusă în Republica Moldova și a re-oligarhiza statul în favoarea Moscovei.
Bogatu ajunge apoi la soarta alianţei şi declară: două momente recente ale vieții politice par să anunțe colapsul ei, unul creat de Igor Dodon, iar cel de-al doilea de APCE; preşedintele rusofil, aşa cum i se pare lui Bogatu, este pe cale să „pună capacul” coaliției ACUM-PSRM, conform celebrei maxime: „eu te-am făcut, eu te omor” și așteaptă doar momentul potrivit”.
Moldovacurata.md dedică un articol deciziei Cancelariei de stat de a anula contractele cu ONG-urile contractate de vechiul guvern pentru evaluarea politicilor publice şi care de obicei emiteau rapoarte laudative. Au fost anulate trei din cele opt contracte. Alte cinci au fost revizuite în scădere. Vechea conducere a Cancelariei le plătise deja câte aproximativ 0,6 milioane de lei. Cancelaria condusă acum de Andrei Spînu a invocat procedura netransparentă de selectare a domeniilor de expertizare, dar și de organizare a concursurilor de achiziții publice pentru adjudecarea contractelor. Portalul amintește că, la începutul lunii februarie, Cancelaria de Stat a Guvernului Pavel Filip a încheiat șase contracte cu patru ONG-uri, fiecare contract depășind un milion de lei, pentru ca acestea să efectueze expertiza politicilor publice.
Mold-street.com dezvăluie că Guvernul negociază cu companiile de telefonie mobilă Orange şi Moldcell renunțarea la licențe în favoarea Interdnestrkom, din Transnistria, dar că cele două au făcut front comun şi se opun intenţiei Guvernului şi ANRCETI de a le lipsi de licenţă în favoarea companiei Interdnestrkom. Totul a pornit pe timpul premierului Pavel Filip, de la decizia protocolară „privind organizarea interacțiunii în domeniul comunicațiilor electronice, semnată între reprezentanții politici pentru reglementarea transnistreană pe 25 noiembrie 2017. În temeiul acesteia, Guvernul duce negocieri cu Orange Moldova şi Moldcell privind renunţarea la licenţele pentru utilizarea benzii de frecvenţe 800 MHz în partea ce ţine de teritoriul Transnistriei, precizează portalul. E vorba de 3 licențe eliberate pentru întreg teritoriul R.Moldova pentru o perioadă de 15 ani, care au costat Orange Moldova şi Moldcell 10 milioane euro fiecare.
Newsmaker.md atenționează că deputata Marina Tauber participă la acțiunile de campanie electorală ale Partidului Șor, chiar dacă se află sub arest la domiciliu. Avocatul susține că instanța i-ar fi permis acesteia să părăsească locuința, durata arestului fiind limitată între orele 20:00 și 08:00. Pe pagina sa de Facebook, Tauber publică reportaje foto de la întrunirile electorale de la Orhei și Jora de Mijloc, pentru că este șefa staff-ului de campanie a Partidului Șor, menționează portalul.
Anticoruptie.md se referă la decizia justiţiei de a pune „punct” în prima cerere de revizuire a dosarului Filat. Astfel, CSJ a respins recursul avocaților fostului premier privind revizuirea dosarului în care acesta a fost condamnat la 9 ani de detenție. CSJ și-a argumentat recursul prin faptul că „nu întrunește condițiile de conținut”. Apărătorii au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău din 28 martie 2019, încheierii Judecătoriei Chișinău din 13 martie 2019 și deciziei Curții de apel Chișinău din 08 mai 2019, rejudecarea cauzei şi pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de revizuire inițiată la 1 martie 2019, în numele lui Vladimir Filat, să fie admisă pentru examinare în fond, amintesc jurnaliștii.
Platzforma.md scrie despre problema accesului oamenilor cu dizabilități în instituțiile publice și private, în bănci, în localurile de alimentație publică și în transportul public din Chișinău. Absența unei infrastructuri adecvate, probleme la angajarea în câmpul muncii, dar și relația autorităților față de persoanele cu dizabilități fac viața acestor persoane extrem de dificilă, subliniază portalul. Cu toate acestea, R.Moldova trimite la ONU rapoarte pozitive despre progresele realizate în implementarea Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. „De fapt, lucrurile stau altfel. Trebuie să menționăm că probleme similare înfruntă nu doar persoanele cu dizabilități locomotorii, ci și persoanele cu mobilitate redusă pentru care deplasarea pe străzile Chișinăului devine o adevărată provocare”, notează Platzforma.
Concluziile experților Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cuprinse într-o analiză comparativă a actului justiției din R.Moldova și alte 45 de țări membre ale Consiliului Europei sunt sintetizate pe radiochisinau.md în felul următor: cu puțini judecători și mulți procurori, în R.Moldova justiția se face cu viteză impresionantă, însă de calitate contestabilă. Studiul relevă că, în medie, cauzele în Republica Moldova se examinează de aproape trei ori mai rapid decât în celelalte țări care fac parte din Consiliul Europei – 259 de zile față de 735 de zile. Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vlad Gribincea, acest lucru influențează negativ calitatea actului justiției, fapt confirmat de numărul mare de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.
Tribuna.md prezintă un top-5 alegeri ale Primarului general al municipiul Chișinău cu cei mai mulți candidați. Astfel, pe primul loc s-au clasat alegerile primarului general al municipiului Chişinău din 2019, care ar putea rămâne în istorie pentru cei mai mulți candidați înregistrați - 19 la număr, notează portalul.
Ziarul de Gardă (zdg.md) notează că, la 31 decembrie 2018, un procuror la începutul carierei primea un salariu anual de 11 001 de euro, iar unul din Procuratura Generală a Republicii Moldova 15 435 de euro. Astfel, potrivit unei analize elaborate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), procurorii din Republica Moldova sunt acum mai bine remunerați decât colegii lor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia sau Ucraina. Lefurile procurorilor au crescut considerabil după modificările legislative din anii 2016 și 2018, precizează ZdG.
