Tensiunile dintre Ucraina și Rusia, după capturarea de către ruși a trei nave militare ucrainene în strâmtoarea Kerci, sunt comentate de Armand Goșu într-un interviu acordat la ziare.com. Goșu spune că „acțiunea agresivă a marinarilor ruși este, într-un fel, rezultatul atitudinii Occidentului la apelurile aproape disperate ale Ucrainei”. Parlamentul European a adoptat o rezoluție despre situația din Marea de Azovși a sugerat noi sancțiuni, care n-au fost propuse încă. Așa că Vladimir Putin încearcă „să taie accesul Ucrainei la litoralul nordic al Mării de Azov. Astfel, liderul de la Kremlin îngroașă pintenul strategic din nordul Mării Negre, care e Crimeea, îl leagă mai bine de Rusia”. Analistul nu crede că Putin își poate permite în acest moment o ofensivă ca aceea din Donbas, sancțiunile ar primejdui situația Federației, și așa destul de slăbită din punct de vedere economic. Pe de altă parte, Donald Trump, la fel de imprevizibil ca și Putin, e foarte hotărât să sprijine Ucraina împotriva Rusiei.
La București, tensiunile sunt de alt tip, în plan politic. Liderul social-democrat Liviu Dragnea a reușit să înfrângă și ultimul „pucist” din guvern: ministrul dezvoltării, Paul Stănescu, și-a depus demisia. De aici încolo, președintele Klaus Iohannis nu va mai putea decât să amâne un timp acceptarea noilor miniștri dispuși de PSD și respinși în primă instanță.
Comentatorii se întreabă cum rezistă Dragnea. Prin bani, spune Liviu Iolu într-un articol din secțiunea de bloguri de la Adevărul. Toate structurile controlate de majoritatea parlamentară sunt formate din „supuși” de-ai săi, persoane fără competențe, dar care au ajuns miniștri, parlamentari și europarlamentari și care sunt dispuși să-l apere până-n pânzele albe. Chiar și aparentul joc dublu făcut de Călin Popescu-Tăriceanu în coaliție (s-a opus Ordonanței privind amnistia și grațierea) s-a dezumflat odată ce Tăriceanu a ajuns la mâna parlamentarilor PSD: i s-a cerut ridicarea imunității parlamentare pentru a fi cercetat penal pentru luare de mită.
Adevărata miză a demisiei lui Paul Stănescu este reluarea controlului lui Dragnea asupra guvernului, astfel încât faimoasa Ordonanță să existe până la 1 Decembrie, înainte de peluarea de către România a președinției Uniunii Europene. O spune Dan Tăpălagă, în analiza de la g4media. El își pune problema unei susțineri misterioase a liderului PSD. „Pe lângă consilierii israelieni, pe lângă ajutorul doișiunsfert, pe lângă instinctele sale redutabile de prădător și de inteligența sa politică incontestabilă, puse din pacate în slujba unor cauze greșite, (…) pe lângă televiziunile de casă, pe lângă serviciile de avocat oferite mai nou la vedere de ministrul justiției, Tudorel Toader, cineva îl ajută să gestioneze foarte eficient atât de multe fronturi deschise în partid și în afara lui. Cineva care înseamnă mai mult decât o mână de oameni. Cine este acest cineva? Cine și-a pus serviciile la dispoziția liderului PSD și îl ajută să câștige mereu, deși se află într-o situație imposibilă, când totul pare, uneori, pierdut?”
În această atmosferă greu respirabilă, se apropie sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire, la 1 Decembrie. Ioan Stanomir scrie pe site-ul marginalia că nu există cuvânt mai batjocorit în ultima vreme decât „centenar”. A fost cufundat în „mâlul fesenist”. Există totuși și o altă Românie, a „lucidităţii patriotice”, „România lui Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Iancu Flondor ori Pantelimon Halippa. Unitatea a fost, pentru toţi aceştia, spune Ioan Stanomir, prilejul de a regândi temeliile României care avea să vină”.
