Site-ul ziare.com publică în secțiunea rezervată invitaților un text semnat de prim-vicepreședintele Consiliului Românilor de Pretutindeni și director al Centrului Comunitar Român din Londra, Tommy Tomescu. Acesta îl critică pe președintele României, Klaus Iohannis, că nu a adus în discuție la summit-ul european de săptămâna trecută viitorul Republicii Moldova, deși contextul ar fi fost potrivit. La acest Consiliu s-a decis și că, în eventualitatea desprinderii Irlandei de Nord de Marea Britanie, care și-a cerut ieșirea din Uniunea Europeană, acest teritoriu va deveni automat parte a Uniunii prin alipire la Irlanda. Or, arată Tommy Tomescu, exact aceeași ar fi și situația Republicii Moldova în cazul reunificării cu România. Invitatul site-ului ziare.com reamintește că existente deja au existat: prin reunificarea Germaniei, 18 milioane de est-germani au devenit membri ai Uniunii Europene. Moldovenii nu sunt decât puțin peste trei milioane. Prim vicepreședintele Consiliului Românilor de Pretutindeni îi cere președintelui Klaus Iohannis să reia subiectul Moldova și să ceară același acord de principiu la următorul summit european, programat pentru 17 iunie.
În Adevărul, Cristian Unteanu prezintă scrisoarea deschisă adresată de experți europeni în domeniul securităţii vicepreşedintelui Comisiei Europene, Înalt Reprezentant al UE pentru probleme de politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Textul, precizează Unteanu, a fost difuzat recent de European Values și este, în opinia corespondentului de presă român, un apel al disperării, pentru că „daunele provocate de Rusia societăţilor europene pot deveni ireparabile”. Experții europeni apreciază că reacția Uniunii Europene e mult prea slabă față de amenințarea pe care o reprezintă Federația Rusă pentru stabilitatea societăților europene. Există tendința de minimalizare a pericolului, câtă vreme Federica Mogherini a evitat, îi reproșează autorii scrisorii deschise, să numească explicit Rusia „drept principala creatoare a celei mai mari părţi a dezinformării ostile”. „Acţiunile agresive ale Kremlinului sunt fără precedent în epoca modernă. Invazie a unor ţări învecinate, bombardamente masive şi uciderea civililor precum şi prima anexare cu forţa a unui teritoriu străin în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial (Crimeea), violarea constantă a frontierelor altor state, răpirea unor cetăţeni străini, presiuni asupra unor diplomaţi străini sau atacuri cibernetice masive, toate fac parte din mijloacele folosite curent de Rusia. Toate acestea [...] sunt însoţite de o campanie de dezinformare masivă, persistentă, continuă şi agresivă” prin care Rusia a ajuns chiar să se amestece în „procesele electorale şi în referendumuri, înşelându-ne liderii politici şi rupând unitatea europeană prin sprijinirea celor care vor s-o distrugă”.
În ediția de Iași a aceluiași cotidian, un articol informează despre ce s-a discutat la conferinţa „«Europe: Check this out!» – Confruntarea Euro-miturilor şi combaterea propagandei ruseşti“. Experţi din mediul academic şi oficiali ai Uniunii Europene au vorbit despre „ecosistemul dezinformării“ în care s-ar afla inclusiv România. Armand Goșu s-a referit la fenomenul fake news, care a depășit stadiul de „știre falsă”, devenind „știre manipulatoare” grație metodelor tehnologice la zi. Corina Rebegea, reprezentantă a Centrului de Analiză a Politicii Europene a semnalat că: „Nu avem doar agenţi de influenţă sau oameni plătiţi de Kremlin care să răspândească naraţiuni ştiri false şi teorii ale conspiraţiei, ci acestea sunt întărite de zona mediatică existentă în România“. O fac adesea site-uri obscure, autointitulate „de știri”, care răspândesc mai ales teorii ale conspirației, menite să inducă frica.
