Un articol semnat la Ziare.com de politicianul Eugen Tomac, de la Partidul Mișcarea Populară, îndeamnă România la implicare în soarta Republicii Moldova, ai cărei locuitori nu trebuie să se simtă abandonați la cheremul intereselor politice ale puternicilor zilei, Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. Interese care nu coincid, dar care și-au găsit același instrument de realizare: votul uninominal. Plahotniuc urmărește ”controlul politic total pentru a-si păstra influența și crede că întărirea statalității Republicii Moldova este cheia”. Situația lui Igor Dodon i se pare lui Tomac mai interesantă: actualul președinte nu ar fi de fapt un pro-rus, ci doar ”mai șovin decât mulți dintre rușii de la Moscova, pentru că este dispus oricând să spulbere Republica Moldova pentru a o anexa la Federația Rusă”. Numai că liderul de la Chișinău a fost distribuit de Moscova exact în rolul pe care l-a avut mai demult în Ucraina Viktor Ianukovici: după ce va lua măsurile care i s-au dictat, va fi sacrificat. Dodon ”pregătește terenul pentru anexarea Transnistriei la Rusia și slăbirea instituțiilor din Republica Moldova prin rusificare, și nu numai. Sub pretextul deromânizarii administrației, se arată în articolul lui Eugen Tomac, Dodon va începe o campanie agresivă de epurare a instituțiilor statului. Aceasta este adevărata miză a votului uninominal: crearea unei majorități care să execute, de frică sau din convingere, doar ordinele Moscovei”.
În „Adevărul”, Răzvan Voncu încearcă să demonstreze că șeful statului moldovean nu a reușit să fie președintele tuturor moldovenilor (ar fi și greu, pentru că cea mai mare parte dintre ei trăiesc în regiunea Moldova dintre granițele României). Nici președintele tuturor cetățenilor Republicii Moldova (n-a reușit să îndeplinească niciuna dintre promisiunile făcute în campanie, iar cota i-a scăzut foarte mult). Nici măcar președinte. ”A tot încercat (...)să dizolve Parlamentul, să contracareze Guvernul, să antagonizeze regiuni, etnii şi grupuri sociale”, dar a eșuat. Acest eșec nu-i aparține însă, scrie Voncu, ci este planul pervers pus la cale de Moscova: Dodon are ca misiune ”să împingă relaţiile cu Uniunea Europeană şi cu România cât mai jos, fără, însă, a le rupe. Ca să vină de la Bruxelles şi Bucureşti numai banii — fie şi mai puţini —, nu şi Direcția Națională Anticorupție, nu şi OLAF, nu şi competenţa şi principiile. Toată lumea câştigă, mai puţin cetăţenii Republicii Moldova”.
La sfârșitul acestei săptămâni au avut loc la București alegeri la Uniunea Salvați România, partidul cel mai tânăr intrat în Parlamentul României. A fost reconfirmat președinte, în mod nespectaculos, Nicușor Dan. În „Evenimentul zilei”, Alin Seserman atrage atenția că România se găsește într-o situația aparte: actualul președinte, Klaus Iohannis, provine din Partidul Național Liberal. La peste doi ani de mandat, necum să-l salte în sondaje, Iohannis are o cotă de popularitate mult mai bună decât partidul. E nevoie deci de mai multă dreaptă, crede comentatorul. La viitoarele legislative, dreapta ar putea aduna peste 50% din locurile din Parlament dacă mai apare încă un partid, unul nou. Ar putea fi construit pe baza a ceea ce s-a lansat recent, sub conducerea fostului premier tehnocrat Dacian Cioloș, și anume Platforma 100. Transformată în partid, Platforma 100 ar putea capta segmentul de electorat care nu vrea să voteze cu stânga, dar nu are încredere nici în actualele partide de dreapta.
