Hotnews citează comunicatul europarlamentarului român Sorin Moisă privind aprobarea ajutorului financiar pentru Republica Moldova din partea Comisiei europene. Sorin Moisă este raportor pe acest dosar și a dat detalii: este vorba de o combinație de împrumut (60 de milioane de euro) și ajutor nerambursabil (40 de milioane). Banii vor intra în trei tranșe, cu condiția îndeplinrii unui „riguros program de reforme”. Intrarea în bugetul Moldovei a celor 100 de milioane depinde însă de fapt de respectarea a două pre-condiții: una legata de democrație si statul de drept, cealaltă de implementarea cu succes a unui acord, aflat deja în derulare, cu Fondul Monetar Internațional”.
În editorialul României libere, Cătălin Prisăcariu se întreabă care să fie totuși sensul, rostul instalării celui de-al doilea guvern dominat de PSD-Dragnea, cel condus de Mihai Tudose. Jurnalistul știe că, imediat după alegerile din decembrie anul trecut, Tudose a fost tăiat de pe lista posibililor miniștri, fiind considerat prea apropiat de Serviciul Român de Informații. Ei bine, acum ar fi ajuns la cârma executivului exact din pricina asta. Președintele Klaus Iohannis l-ar fi dorit. Are nevoie de un bun control al serviciilor asupra mișcărilor liderului social-democrat. Dragnea și guvernul său i-ar putea încurca planurile în domeniul politicii externe.
Odată cu noul guvern, PSD și-a reformulat și programul de guvernare, care acum, arată Alexandru Gussi în revista 22, seamănă de-a dreptul cu o răzbunare. De fapt, ambele programe Dragnea arată așa. Ținta răzbunării prin aplicarea, de pildă, a impozitării pe cifra de afaceri și nu pe profit, vizează în primul rând multinaționalele, care asigură 63% din produsul intern brut al României, și fragila clasă de mijloc, în timp ce, scrie Gussi, „premiate sunt categoriile susceptibile să fie dependente de PSD și oarbe la faptul că inflația le va eroda puterea de cumpărare promisă prin Legea salarizării unice, creșteri de ajutoare, pensii etc”. Calculul electoral e simplu: nu e nevoie ca programul guvernului să aibă credibilitate, ci doar ca la momentul viitoarelor alegeri, electoratul PSD să aibă impresia că o duce mai bine.
Celălalt subiect sensibil al zilei este situația de la Direcția Națională Anticorupție, unde se vorbește de tensiuni interne. Cu alte cuvinte, asaltului din afară la care e supusă instituția condusă de Laura Codruța Kovesi i s-a adăugat acum un asalt dinăuntru: trei procurori anticorupție au reclamat-o pe Kovesi la Consiliul Superior al Magistraturii.
În revista 22, Andreea Pora constată că: „Instalarea la Palatul Victoria a creaturii numite Guvernul Dragnea 2 coincide [...] cu ofensiva (mi-e teamă că finală de data aceasta) împotriva șefei DNA”. Pora admite că și Kovesi și DNA ar fi putut greși uneori, dar nu pentru asta plătesc cu șicane, ci pentru eficiență. Asedierea DNA s-a dus în ultimii ani în mai multe feluri: s-a încercat dislocarea lui Kovesi prin diverse scandaluri (unul numit „cucuveaua mov”, de pildă). Acum însă s-a trecut la sistemul „cârtițelor” introduse direct în instituție și momite cu diverse avantaje. Tensiunile care se descarcă acum vin după ce un procuror, nu se știe cine, a înregistrat în secret ședințe de lucru și le-a livrat unei televiziuni de scandal.
Ioana Ene scrie într-un articol apărut pe site-ul ziare.com că în acest ultim scandal sunt „multe manipulări și minciuni sfruntate”, pe care și încearcă să le demonteze.
