Măsurile anunțate în programul de guvernare al noului cabinet PSD-ALDE de la București au pus pe jar pe toată lumea. Liderul social-democraților, Liviu Dragnea, a făcut un semi-pas înapoi referitor la unele dintre ele, dar nimic nu e sigur. Cristian Câmpeanu arată în revista 22 că populismul programului guvernamental nu e periculos numai prin efectele pe care le va produce, ci e și agravat de un context mondial de revenire a socialismului salvator în grațiile occidentului. Câmpeanu preferă să-l numească „socialism resentimentar”: Franța care tocmai a ales un președinte de centru stânga, pare să viseze tot mai mult la radicalismul populist de stânga al altui lider politic; în Marea Britanie, populismul laburistului Jeremy Corbyn face ravagii mai ales printre tineri, care încep să creadă că soluțiile lui complet ieșite din tradiția politicilor economice ale Marii Britanii, sunt de preferat; ba chiar și în Statele Unite, cu un președinte de dreapta, dar cu tot mai multă simpatie, observă sociologii, față de politicianul de stânga radicală Bernie Sanders. România nu poate spera la un viitor prea roz cu acest nou guvern de „cârpaci”, cum îi numește Câmpeanu pe membrii cabinetului Tudose, într-o lume în care liberalismul se mai ține abia într-un fir: în eventuala realegere a Angelei Merkel, în toamnă, pe funcția de cancelar al Germaniei.
Și Ovidiu Șimonca înregistrează un frison de panică în comentariul din Observator cultural. Spune că „niciodată, în România, un guvern nou-instalat n‑a fost întâmpinat cu atâtea rezerve, ironii și îngrijorări așa cum s-a întâmplat în cazul Executivului condus de Mihai Tudose”. Se oprește mai atent la numirile de la Educație (reinstalat ministrul care l-a scăpat pe Victor Ponta de pierderea titlului de doctor - pentru plagiat), și de la Cultură, unde actualul titular s-a remarcat cel mult ca manager al unor publicații tabloide. Concluzia lui Ovidiu Șimonca este că „guvernul Tudose face parte din criză”, reprezintă „un partid, PSD, care n-a convins, deși a câștigat alegerile, (și) care nu poate fi un garant al democrației și al unei țări guvernate”.
Și alți comentatori au îndoieli față de viitorul politic al PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Pentru Marian Sultănoiu, de la Gândul, „regimul Dragnea” „s-a detonat din interior” - o metodă care pare să contamineze și alte segmente ale societății – vezi criza de la Direcția Națională Anticorupție, încrederea tot mai slabă în Serviciile secrete, care tind să sprijine nu statul de drept, ci Sistemul, ba chiar și unele scandaluri din Biserica Ortodoxă Română.
Site-ul republica.ro rezumă declarațiile sociologului Alin Teodorescu făcute la postul de televiziune Digi24 legat de PSD. Teodorescu e de părere că poziția lui Liviu Dragnea în propriul partid slăbește văzând cu ochii. Deja mulți lideri locali consideră toxică prezența acestui lider asupra căruia planează riscul unei noi condamnări penale.
Dragnea încearcă din nou, prin guvernul Tudose, să-și scape pielea modificând legislația. Numai că Liviu Avram, de la Adevărul, descoperă că marele argument al parlamentarilor-juriști ai PSD nu stă în picioare: introducerea unui prag de prejudiciu dincolo de care să poată fi condamnat un abuz în serviciu nu e recomandată de Comisia de la Veneția, cum s-a susținut. În textul documentului e vorba de cu totul altceva, iar prevederea se referă exclusiv la miniștri în funcție, nicidecum n-ar putea fi extinsă la parlamentari, premieri sau aleși locali.
