Rusia a făcut numeroase greșeli, în urma cărora pierde controlul asupra Transnistriei. Este opinia analistului Iulian Chifu, care semnează în Evenimentul zilei. Greșeli ar fi fost compromiterea una după alta a relațiilor cu statele partenere din Comunitatea Statelor Independente, apoi anexarea Crimeii, acțiunea militară din Estul Ucrainei. Practic, Rusia și-a scos la vedere revizionismul și revanșismul. E silită să finanțeze tot mai consistent alte regiuni separatiste (Abhazia, Osetia de Sud și Crimeea), iar resursele pentru Transnistria se împuținează. Nici geografia nu ajută Moscova. Transnistria este blocată între două state independente. Ucraina cooperează deja cu Republica Moldova „pentru deschiderea punctelor comune de frontieră [...] pe toată zona separatistă” și „pentru aplicarea regulilor internaționale de respectare a suveranității, integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova”. În aceste condiții, Transnistria este împinsă în mod natural să se reintegreze. Regiunea separatistă nu mai poate fi aprovizionată nici direct de ruși ( care au nevoie de accept de survol în spațiul aerian ucrainean și moldovenesc). Sunt doar câteva dintre motivele pentru care, arată Chifu, vineri, Duma de stat din Federația Rusă a adoptat declarația „Privind tendințele negative în evoluția situației în jurul Transnistriei ca urmare a deciziilor luate de Republica Moldova și Ucraina”.
Un comentariu apărut pe site-ul inliniedreapta și semnat de preotul Alexandru Coman declară Rusia deja înfrântă după discursul ținut la Varșovia de președintele american Donald Trump. Semnatarul spune că Trump a contrat fățiș Rusia atacând cel puțin trei teme: dependența europeană de gazele rusești – odată cu oferta de export a gazelor de șist din America; importanța credinței și a familiei – temă pe care Rusia s-a autoproclamat în ultima vreme drept ultim, și unic, susținător; problema migranților – referirea a fost de fapt la exportul de terorism versus ușile deschise către cetățenii străini care împărtășesc valorile fondatoare ale statului american, ale democrației. Alexandru Coman adaugă în articol că discursul lui Trump a contrat deopotrivă și Germania și Franța, cel puțin în privința poziționării față de statele central și est europene, cărora președintele american le-a promis sprijin și protecție.
Mai multe texte din presa de azi se ocupă de campania de denigrare a procurorului general anticorupție Laura Codruța Kovesi. Într-un interviu acordat ziarului România liberă, europarlamentarul Monica Macovei spune că Kovesi s-a pripit dând afară doi procurori anticorupție, despre care ar exista indicii că ar fi transmis către presa ostilă DNA înregistrări de la ședințele de lucru al instituției, care nu sunt publice. Ar fi fost de preferat să rezolve problema înăuntru. În interiorul Direcției Naționale Anticorupție se percep deja mai multe grupuri, iar dinafară acest lucru apare ca o „criză”. Monica Macovei adaugă însă că acestea sunt roadele unei uriașe campanii de demolare a instituțiilor anticorupție și, implicit, a procurorului șef Codruța Kovesi. Și pentru că în România instituțiile firești într-o democrație nu funcționează decât dacă în fruntea lor sunt oameni dedicați, cu o voință puternică, „așa cum a fost Daniel Morar și cum este actuala șefă a DNA”, e important ca Laura Codruța Kovesi să-și termine mandatul.
În Adevărul, Ștefan Vlaston îndeamnă opoziția să se coalizeze, să înceapă deîndată dialogul pentru identificarea punctelor comune. Altfel, din lipsă de alternativă, PSD va guverna la infinit, cu aceste cadre care populează posturile de conducere executivă.
