Eugen Tomac, politician al Partidului Mișcarea Populară, scrie un articol pe blogurile Adevărul comentând introducerea votului mixt în sistemul electoral din Republica Moldova. La lectura actului normativ deja în vigoare i-au atras atenția mai multe prevederi ciudate. „O persoană va putea candida de doua ori. Spre exemplu, Plahotniuc, Voronin sau Leanca vor deschide lista naţională a partidelor pe care le conduc pentru cele 50 de mandate, dar vor candida și uninominal, într-o circumscriptie electorală. Practic, cei care nu reușesc să câștige un mandat în colegiul uninominal vor intra pe lista de partid. Ca repetenții. N-ai reușit din prima, mai încerci o dată”. Actul juridic stipulează de asemenea că Transnistria va constitui o circumscripție distinctă, cu acest nume, ceea ce, considera Tomac, e „un precedent extrem de periculos, care va putea fi folosit după alegeri pentru a readuce în atenție posibilitatea federalizării R. Moldova. De la o „Transnistrie" recunoscută ca entitate valabilă de Chișinău chiar în textul unei legi până la forțarea unei astfel de realități nu este decât un pas”. Altă extravaganță: candidații bărbați din circumscripția uninominală au nevoie de un minim de 500 de semnături, iar femeile – de numai 250. E prevăzută și condiția obținerii unui certificat de integritate, or se presupune că vor fi ușor de blocat candidații incomozi prin plângeri împotriva lor, depuse la timp, astfel încât să fie soluționate taman după încheierea scrutinului. Perla textului de lege i se pare însă a fi prevederea că, în caz de balotaj, se trage la sorți numele câștigătorului.
La Școala de Vară a IICCMER organizată la Sinaia a luat parte și profesorul Sergiu Musteață, prezentat de Claudiu Pădurean în România liberă drept „una dintre cele mai bine profilate personalități publice de la Chișinău. Specialist în istoria posturilor occidentale de radio care au combătut comunismul, el s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate, creat la inițiativa Maiei Sandu”. Musteață se declară dezamăgit de declarațiile făcute la Chișinău de premierul român Mihai Tudose, care ar fi dovedit că nu pricepe nimic despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Altminteri n-ar fi vorbit despre „două popoare înfrățite”, o afirmație care merge mai degrabă în sensul ideilor moldoveniste susținute de actuala putere decât pe linia adoptată declarativ de România. Întrebat despre eventualitatea unei alianțe a celor două partide pro-europene, Acțiune și Solidaritate și respectiv Platforma Dreptate și Adevăr, Sergiu Musteață este prudent. Arată că retragerea din cursă a lui Andrei Năstase la ultimele prezidențiale a fost „un act de maturitate și responsabilitate. Domnul Năstase a demonstrat că gândește și știe să ia decizii la rece în favoarea interesului național”, dar că rămâne de văzut cum va evolua relația. Singurul lucru cert – „ambele partide au obiective foarte clare: de a menține democrația și de a merge pe calea dezvoltării unei societăți cu adevărat deschise, transparente și de a combate corupția care ne trage înapoi”.
