Publicația „Gândul” a reținut declarația postată de Facebook de fostul președintele Traian Băsescu de Ziua limbii române. „La Bucureşti şi Chişinău vorbim aceeaşi limbă, împărtăşim aceeaşi cultură, aceeaşi credinţă şi ne închinăm înaintaşilor aceleiaşi istorii. Cândva, cu siguranţă, le vom facem pe toate în aceeaşi ţară!”. În aceste cuvinte, cotidianul citat vede un nou îndemn la unire.
Un alt discurs a atras însă mai mult atenția: cel al președintelui Klaus Iohannis la reuniunea anuală a diplomației române. Iulian Chifu are cuvinte de laudă pe blogurile „Adevărul”: un discurs foarte bun, prin „nota de diplomaţie şi echilibru dar şi abordarea serioasă şi lipsită de excese spumoase de formulare şi vocabular”, prin „concreteţe, conciziune şi substanţă, dar mai ales prin nuanţele pe care a ştiut să le includă”. Discursul a enunțat prioritatea esențială de politică externă care este „aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii (și) relansarea Parteneriatului Strategic în toate dimensiunile sale – de la cooperarea politico-militară şi de securitate, la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării şi inovării”. Ca obiective specifice: aderarea României la Zona Euro şi aderarea la Spaţiul Schengen. Unteanu remarcă și că, de această dată, președintele Iohannis nu a mai evitat să abordeze marile teme controversate. A optat clar pentru o abordare a relaţiei şi competiţiei între diverşii actori şi instituţii cu care România are relaţii strategice importante în sensul că țara „nu doreşte să fie obligată să aleagă și are doar Planul A, al unei formule de relaţionare armonioasă şi integrată, complementară şi inclusivă”. Republica Moldova rămâne prioritate în spaţiul vecinătăţii estice, drept care discursul președintelui i-a rezervat un loc larg și relevant, cu nuanţe şi definiri clare spune analistul.
Guvernanții nu au parte de aceleași aprecieri în presa de azi. Sabin Gherman semnează în „România liberă” un text foarte acid despre opțiunea cinică a Partidului Social-Democrat pentru un discurs populist-naționalist gros, care camuflează abateri esențiale de la promisiunile din programul de guvernare. Centenarul Marii Uniri, de pildă, va funcționa ca un anestezic pentru retragerea unor măsuri promise: scutirea de impozit de profit a medicilor, creșterera salariilor medicilor și profesorilor, neintroducerea supra-accizei la carburanți. „Dacă trec de 2017 nu mai contează dacă țara asta va merge cu capu-n pereți, dacă pușcă sau nu deficitul. Vine Centenarul și libidoul identitar va obloji sărăcia”, scrie Gherman. Este apoi sperietoarea cu străinii care nu vor propășirea României. După ce la manifestațiile din iarnă din Piața Victoriei s-a lansat minciuna că George Soros plătește manifestanți, dar și pe câinii care-i însoțesc uneori, acum premierul Mihai Tudose atacă băncile, declarând că nu-și ține salariul pe card ca să nu fie spoliat prin comisioane. „Cum să încurajezi cash-ul care poate fi ban negru, ban furat, necontrolabil ca proveniență și care realizează tranzacții cu mult mai greu controlabile?”, scrie pe site-ul Ziare.com și Ioana-Ene Dogioiu.
Pe site-ul Republica.ro, Florin Negruțiu se referă la cel mai recent dosar lucrat la Direcția Națională Anticorupție: situația de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, filiala București. Președintele și alți 13 oameni din conducerea instituției au fost reținuți sub acuzația că ar fi sustras circa 3 milioane de euro în șase luni, sub forma unor servicii medicale la domiciliu fictive. „Ce au făcut indivizii puși să aibă grijă de sănătatea noastră nu mai este furt, delapidare, înșelăciune (ci) (...) genocid, crimă în masă împotriva românilor”.
