Linkuri accesibilitate

O mișcare concertată, din afară, de discreditare a Armatei Române? (România liberă)


Revista presei românești.

Ministerul român de externe a difuzat prin agențiile de presă un comunicat în care ia poziție față de noua variantă a legii educației din Ucraina. Actul normativ, trimis deja la promulgare la președintele Petro Poroșenko, prevede între altele desființarea școlilor cu predare în limba română din zonele cu populație românească: Bucovina de Nord, Maramureșul Istoric și Bucovina de Sud (regiunea Odessa). De fapt, se desființează şcolile ruse, ungare şi române, excepție fac doar cele pentru tătarii din Crimeea. Minoritățile din Ucraina vor avea dreptul să studieze doar câteva materii în limba maternă. Ministerul Afacerilor Externe de la București ia act cu îngrijorare de forma legii adoptată de către Rada Supremă și anunță că ”tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina”, notează cotidianul „Evenimentul zilei”.

Unul dintre bloggerii ziarului „Adevărul”, Marius Diaconescu, pune față în față reacția Budapestei la desființarea unui liceu teologic de limbă maghiară din Târgu Mureș și respectiv a Bucureștiului în chestiunea școlilor românești din Ucraina. Guvernul ungar l-a convocat de îndată pe ambasadorul român și a amenințat că îşi retrage sprijinul pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Votul este planificat să se desfăşoare mâine. Fără votul Budapestei, România nu poate accede în organizaţie. România în schimb s-a declarat pe 23 august mulțumită de tratamentul aplicat etnicilor români de autoritățile ucrainene. Poziția a fost exprimată de Andreea Păstârnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. Marius Diaconescu remarcă și că „guvernul de la Budapesta a intervenit la Kiev în favoarea minorităţii maghiare din Ucraina, care este mult mai mică decât cea românească. Din cauza antipatiei generale dintre români şi unguri guvernul de la Bucureşti nu a fost capabil să adopte o atitudine comună cu Budapesta în legătură cu problema şcolilor minorităţilor din Ucraina!”

Situația de la Ministerul Apărării este comentată în editorialul „României libere”. Există ipoteza că ar putea fi vorba de o mișcare concertată, din afară, de discreditare a Armatei Române. Cineva ar putea avea interes să reiasă că „România e o țară vulnerabilă, că Armata nu mai are în fruntea ei prea mulți profesioniști, de vreme ce mai mult de jumătate din generalii și coloneii ei au ieșit la pensie; că atașamentul militarilor față de țara lor scade atunci când rămân fără bani; că, așa cum a văzut o lume întreagă de Ziua Marinei, coasta Mării Negre este total descoperită”. Nu e greu de bănuit cine anume e presupus în spatele acestei manipulări. Fapt este însă, se mai arată în acest articol, că ea s-a înfăptuit și cu mâna ministrului demisionar Adrian Țuțuianu. Acesta și-a motivat plecarea prin faptul că nu sunt bani la buget pentru plata soldelor militarilor. În realitate, Țuțuianu ar fi uzat de un adevăr în folos propriu: știa de ceva timp că urmează să fie schimbat și a preferat să iasă așa, răzbunându-se pe premier și pe cei de la Partidul Social-Democrat. Din păcate, fără să țină seama de „efectele secundare asupra țării. Ar putea fi un experiment periculos, dacă nu cumva e mai mult decât atât”.

XS
SM
MD
LG