„Crizele suprapuse, interdependente şi care se potenţează reciproc se acumulează la nivel global. (...) Regiunea Extinsă a Mării Negre este în vârtejul acestei suprapuneri între crizele globale, cele europene şi regionale”, scrie Iulian Chifu pe blogurile Adevărul”. La orizont ar fi în primul rând criza nucleară şi cea cibernetică. Rusia își testează armele ofensive digitale sau cibernetice cu precădere asupra Ucrainei. Odată testate, ele pot fi folosite oriunde. Când atacurile nu sunt chiar bine țintite, virusul informatic se extinde în spaţiul virtual cu viteză şi atacă fără discernământ. Bloggerul-analist comentează în articol și recentul discurs de la Strasbourg al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Deși mediile româneşti au reţinut mai cu seamă referirile la România, Chifu spune că tema dominantă trebuie înțeleasă cu referire la celebra frază a președintelui De Gaulle: Je vous ai compris! Juncker ar fi demonstrat prin ceea ce a prezentat privitor la reforma Uniunii că a înțeles mai multe aspecte: suprareglementarea de dragul de a da de lucru birocrației europene e contraproductivă. „Ar trebui să dăm înapoi competenţele statelor membre acolo unde este cazul”, a spus președintele Comisiei Europene, citat în Adevărul. E trecut în revistă și cazul Armeniei, care, după ce și-a autoblocat asocierea la Uniunea Europeană, se confruntă acum cu o răsturnare a convingerilor cetățenilor, în deplin contrast cu poziția Parlamentului. Conform sondajelor, majoritatea vor în Uniunea Europeană și în NATO. Cu cuvintele comentatorului: Armenia s-a întors pe călcâie spre Occident, dând cu tifla Rusiei lui Putin.
Ce (mai) pot face Națiunile Unite? Este titlul articolului lui Cristian Unteanu, de asemenea din Adevărul. Impasul organizației s-a văzut mai demult, dar și recent, când propunerea Rusiei de a se trimite o misiune de pace în Lugansk și Donbas s-a izbit de condiția pusă de Ucraina: de acord, dar numai dacă Rusia își retrage mai întâi forțele militare de acolo. Așadar, blocaj. Același care menține conflicte înghețate în mai multe zone.
Cătălin Prisacariu de la România liberă se ocupă de atitudinea ministrului român de justiție în funcție, Tudorel Toader. Acesta, consideră jurnalistul, nu se mai sfiește să-și afișeze poziția pro-penali. Și atunci când era judecător la Cutea Constituțională Tudorel Toader a făcut de mai multe ori opinie separată alături de actualul președinte al Curții, Valer Dorneanu, și anume tot de pe poziții dubioase: de pildă, amândoi au apreciat că legislația care permite traseismul e constituțională.
În revista 22, Andreea Pora măsoară calibrul actualilor politicieni de la vârful partidului de guvernământ - Partidul Social-Democrat – cu cel al liderilor care au precedat echipa Liviu Dragnea. Declinul accelerat a început de la Victor Ponta încoace, dar oamenii lui Dragnea l-au dus deja în pânzele albe. Față de actualii parlamentari și miniștri, oamenii perioadelor Iliescu, Năstase sau Geoană sunt la ani lumină distanță, și anume în sus. „S-a ajuns astfel, scrie Pora, ca în câțiva ani structurile de conducere ale PSD să fie populate de nulități, de o clică înavuțită prin spolierea statului, îngrozitor de primitivă. (...)E vorba de dispariția completă a profesioniștilor, a competenței și meritocrației, atâta câtă era”.
