Proiectul gazoductului Nord Stream 2 este un pericol pentru unitatea Uniunii Europene, consideră Vlad Epurescu într-un articol apărut pe blogurile Adevărul. E un proiect fabricat în Rusia cu susţinere la vârful politicii din Germania, finanţat de mari companii energetice europene și de care guvernul de la București nu se sinchisește câtuși de puțin. Dacă va fi realizat, Nord Stream 2 va duce importurile de gaze ruseşti la 50% din totalul pieţei de gaze naturale a Germaniei şi va concentra, într-o singură rută, între 70% şi 80% din totalul exporturilor de gaze ruseşti spre Europa. Cu siguranță, Gazprom se va opune categorii pompării în sens invers a gazelor, astfel încât să beneficieze de ele și țări ca Ucraina, Bulgaria, România (pe timpul iernii), Republica Moldova. „Fără gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, Moldova nu va avea niciun instrument pe care să se bazeze într-o luptă a preţului cu Gazprom, mai ales că înţelegerea dintre cele două părţi se reînnoieşte anual. Ar fi o problemă socială şi securitară care ar putea să se răsfrângă şi asupra României”. Rețeaua de conducte din Ucraina și nu numai va ajunge un morman de fiare vechi. Vlad Epurescu arată că la Comisia Europeană s-au luat deja unele măsuri ca să se evite eventualele abuzuri, de tip monopolist, din partea companiei rusești. Comisia Europeană a constatat că „Europa de Est este cea mai fragilă într-o astfel de criză a gazului. Tocmai de-aceea insistă pentru implementarea gazoductului BRUA care, conectat la reţeaua TAP-TANAP, ar aduce gaze din Marea Caspică spre Balcanii de Vest, Moldova şi spre Estul şi Centrul Europei. Ar fi o şansă pentru Bucureşti să se transforme într-un mic hub energetic şi într-un jucător-cheie în asigurarea securităţii energetice din regiune”.
Octavian Manea scrie în revista 22 că „deja literatura de specialitate pune un diagnostic tendințelor din Europa Centrală. Dacă în anii ’90 era considerată importantă consolidarea democratică, astăzi asistăm la un fenomen invers, de regres, de deconsolidare democratică“. Există deja o Rezoluție a Parlamentului European împotriva Poloniei, în care se constată că măsurile luate de guvernul de la Varșovia în ultimul an prezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor constitutive, fondatoare ale UE”. Guvernările autoritariste din Ungaria și Polonia au devenit cazuri de manual și la Bruxelles se discută intens despre condiționarea acordării fonduri comunitare doar în condițiile respectării principiilor fondatoare.
Puterea de la București își vede însă de drumul ei: legile justiției au intrat în faza pe repede înainte. În Partidul Social-Democrat există o mare tensiune și se fac presiuni asupra executivului și legislativului să rezolve de urgență situația penalilor de partid. Cristian Pantazi scrie pe hotnews.ro că președintele Iohannis și opoziția nu au practic instrumentele cu care să stăvilească mersul lucrurilor. Așa că, atrage atenția Pantazi, România riscă să fie „aspru penalizată. Cu bani, bani absolut necesari dezvoltării”. Analistul crede că Uniunea Europeană nu trebuie totuși subestimată. Nu e chiar o „corabie în derivă”, de vreme ce a putut stăvili „explozia mișcărilor extremiste în mai toate statele membre, a gestionat perfect criza catalană și e pe cale să arunce Marea Britanie într-o criză fără precedent ca răspuns la Brexit”.
