După aproape 15 ani, elevii vor avea acces la studii în limba română în regiunea transnistreană, informează Hotnews, citând surse de presă din România și din Republica Moldova. Se așteaptă ca lucrurile să intre în normal pentru cele opt școli cu limba de predare română, în urma unui protocol semnat la Tighina între Tiraspol și Chișinău.
Într-o analiză publicată pe blogurile „Adevărul”, Iulian Chifu susține că referendumul împotriva votului mixt în Republica Moldova nu va schimba cu nimic în bine situația politică. Paradoxal. Pentru că, în principiu, e vorba de o „iniţiativă civică cu fundament profund politic, relevantă ca exerciţiu de coagulare politică şi transpartinică. (respectiv) Tipul de iniţiativă care pregăteşte majorităţi”. Cele trei partide care s-au alăturat societății civile sunt Partidul Comuniștilor, Partidul „Democrația Acasă” și formațiunea Partidul Nostru. Admiţând prin absurd că un asemenea referendum ar trece, scrie Chifu, ca să se schimbe ceva ar trebui adoptată o lege în Parlament, ceea ce nu pare posibil. Ca atare, inițiativa riscă să compromită însăși ideea de referendum. În spatele strângerii de semnături, Iulian Chifu bănuiește interesul socialiștilor lui Igor Dodon de a schimba agenda politică, de a deturna adică atenția alegătorilor de la eșecul pe multe planuri al acestei guvernări.
Radu Carp publică pe aceeași platformă de bloguri de la ziarul „Adevărul” considerații în marginea Summit-ului Parteneriatului Estic, care a avut loc la Bruxelles. În esență, nu s-a izbutit conturarea unei strategii în privința Republicii Moldova, care, în grupul de state-membre ale acestui instrument european, face o figură mai aparte. Uniunea Europeană s-ar afla în dilemă: să acorde asistenţă financiară unui guvern declarat pro-european, dar în legătură cu care există serioase îndoieli că nu va folosi această asistenţă pentru consolidarea unui regim oligarhic? Sau să nu ofere niciun fel de asistenţă, „condamnând astfel Republica Moldova să cadă pradă sigură forţelor politice anti-europene?”. Cum următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc în 2019, când România va deține pentru șase luni președinția rotativă a Uniunii Europene, normal ar fi, spune autorul, ca „România să propună o abordare faţă de Republica Moldova care să depăşească diferenţele de viziune politice, prin înglobarea lor într-un cadru coerent”. „Acestea ar trebui să fie priorităţile politicii externe a României” faţă de două state în legătură cu care nu s-a ajuns la o „abordare pe termen lung, unitară şi realistă”.
În România au ieșit ieri în stradă zeci de mii de oameni, în semn de protest în special față de ceea ce alianța la guvernare socotește că ar trebui să fie reforma justiției. „Spre deosebire de protestele de la începutul anului, când era vorba doar despre Justiție, acum constatăm că paleta de nemulțumiri e mult mai largă, pe fondul degradării vieții, a scumpirilor de la finalul anului și a insecurității cauzate de deschiderea pușcăriilor”, scrie Florin Negruțiu pe site-ul republica.ro. Da, „Catalizatorul protestului rămâne Justiția”, dar „problema de fond” este că cetățenii nu acceptă ca legile justiției să fie negociate cu actualii guvernanți. „Ele trebuie pur și simplu amânate până când o putere onestă, fără agende ascunse, își asumă dialogul și cu profesioniștii din Justiție, și cu opoziția din Parlament, și cu societatea”.
