De ce s-a instalat atât de repede criza economică pe fondul pandemiei de coronavirus? Pe site-ul contributors.ro, Mihai Maci dă un răspuns incitant: pentru că, timp de treizeci de ani, Occidentul a considerat că e mai bine să-și delocalizeze industriile spre locuri unde forța de muncă e mai ieftină, mai cu seamă că astfel scapă de factori majori de poluare și chiar de concentrările sindicale. Vestul s-a concentrat așadar pe servicii, pe vânzarea bunurilor produse în altă parte. Unde s-au delocalizat cu precădere industriile occidentale? În China, în primul rând. În situația de acum, devine evident că se simte acut dependența de China, că penuria de materiale sanitare de care a fost brusc nevoie în lumea întreagă a creat o uriașă problemă. „La un moment dat, cineva – acolo în „acel Apus” – şi-a dat seama că delocalizarea este pentru ţările dezvoltate exact ceea ce a fost privatizarea industriilor pentru ţările sărace ale Estului European. Adică e o pierdere a suveranităţii odată cu incapacitatea de a mai controla măcar lucrurile de strictă necesitate în caz de criză”. Mihai Maci crede că, după această teribilă experiență, va urma probabil o mișcare de relocalizare. Poate nu a marilor industrii, dar se va prefera varianta „lanţurilor scurte” de producţie şi cea ecologică a „tehnologiilor nepoluante”.
Pe aceeași platformă, contributors.ro, Vasile Țiple susține că măsurile luate de autoritățile române în criza coronavirusului nu sunt soluții autohtone, se copiază ce fac celelalte state, inclusiv bâlbâielile și întârzierile. Dincolo de ce se întâmplă acum, comentatorul crede că pe viitor sunt de urmărit câteva schimbări obligatorii: sectorul public trebuie să treacă și el spre munca de la domiciliu și telemuncă, cu excepția activității care prin natura sa nu poate fi realizată în acest mod. Una din premisele supraviețuirii economiei naționale este digitalizarea activității autorităților statului. Dovada e făcută: companiile private care au trecut la astfel de moduri de lucru supraviețuiesc. În plus, „Telemunca în sectorul public va obliga autoritățile să înceapă într-un final cu adevărat modernizarea aparatului de stat și digitalizarea fluxurilor de lucru între instituții, precum și în relația cu cetățenii”. Cât de departe e România e acest moment, se vede, arată Vasile Țiple, din obligarea cetățenilor de a ieși din case numai cu o declarație pe proprie răspundere completată și semnată olograf. Declarația orală ar fi avut aceeași valoare juridică. Bine măcar că nu s-a cerut dosar cu șină, „poză tip buletin, timbru și 2 copii xerox de pe fiecare document”.
În comentariul publicat pe site-ul ziare.com, Ioana Ene-Dogioiu speră că, după această criză, vom fi „Ceva mai smeriți, mai atenți, mai dispuși să respectăm reguli de bază. Pentru că ironia face ca împotriva acestui virus, încă fără vaccin și tratament, să funcționeze banala combinație apa și săpun. Deci înapoi la lucruri de bază! (…) Ca să supraviețuiască, firmele și-au mutat birourile acasă. Școala se face online. Facultatea se face online. Radio și TV au ajuns să se facă de acasă. Procedurile cele mai diverse în relația cu statul se fac online. Și funcționează. Mai mult, înseamnă economii foarte mari”.
