G4Media preia via Rador o analiză EUObserver privind situația demografică îngrijorătoare a Republicii Moldova. Țara numără acum cu 1,3 milioane mai puțini oameni decât la recensământul din 1989. În ultimii treizeci de ani, aproape o treime dintre locuitori au emigrat. Cifrele sunt comentate de Armand Goșu, care consideră că ele trebuie discutate în termeni „de ordin existențial”. Republica Moldova s-ar afla sub riscul dispariției ca stat. „Pentru ca situația se schimbe, a spus Goșu, Moldova trebuie să își restructureze complet guvernarea și să se rupă complet de practicile din trecut ale oligarhilor – o misiune pe care actualul guvern a declarat că și-o asumă”.
Aktual 24 vine și cu informații de completare la lista miniștrilor propuși în echipa de guvernare a Nataliei Gavriliță. Noul guvern de la Chișinău va reforma Procuratura Anticorupție pe modelul DNA din România și (…) va constitui tribunale speciale pentru judecarea corupților de rang înalt. La capitolul Justiție și anti-corupție, programul de guvernare prevede evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor sub aspectul legalității actelor emise si al acurateței propriilor declarații de avere. Se intenționează transformarea Curții Supreme de Justiție într-o curte de casație. Sunt prevederi privind profesionalizarea magistraților, precum și altele menite să limiteze arestările și interceptările telefonice ilegale. Moldova ar urma apoi să convină cu Uniunea Europeană introducerea unui mecanism de evaluare periodică a justiției, după modelul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Același site atrage atenția cu o știre despre inițiativa Maiei Sandu („de neimaginat în România”, scriu cei de la Aktual24) de a-și face publice cheltuielile cu deplasările externe. Conform actelor publicate, o deplasare recentă în Georgia, unde președinta Republicii Moldova a fost însoțită doar de un consilier prezidențial, a costat 1114 de euro.
Iulian Chifu scrie pe blogurile Adevărul că lumea actuală cunoaște schimbări majore „pe tabla globală de şah”. Subiectul ales este „redeșteptarea Indiei”. Analiza arată că India s-a alăturat exercițiilor militare din Marea Chinei de Sud, „marcând astfel în premieră contestarea ambițiilor chineze în regiunea Indo-Pacific – şi consacrând noul complex de securitate inter-regional”. Până acum, India a evitat desfășurarea constantă de trupe și a avut de pierdut în fața Chinei, care i-a împrumutat inițial porturile, pentru ca ulterior să le preia de-a dreptul, cu tot cu partea lucrativă a economiei. Formatul de asociere QUAD, inițiat de Japonia în regiune, pune în cooperare cu mari puteri, precum Statele Unite, Japonia şi Australia, țările din zonă, mari și mici, care în clipa de față își sporesc bugetele de apărare. Un alt aspect subliniat în analiză este efectul asupra „constructului iniţiat de către Rusia în formatului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud)”, care s-a dorit o regrupare a „forţelor Restului Lumii care combat şi preiau controlul de la Occidentul euro-atlantic, (adică) de la democraţiile liberale consacrate”.
