Și totuși de ce această criză la granița Ucrainei cu Rusia? Cristian Unteanu (blogurile Adevărul) crede că explicația trebuie căutată mai adânc în jocul de șah al diplomației, unde elementul nou ar fi schimbarea de conducere din Germania, odată cu plecarea cancelarului Angela Merkel și instalarea, programată chiar azi, a unui nou cancelar social-democrat. În acest moment, se așteaptă „Ce va face «noua Germanie» în viitorul imediat, ce echilibru de securitate va rămâne neatins, care şi în ce sens se va modifica şi cu ce consecinţe?”. În miezul echilibrului de securitate stă însă, în Europa, problema independenței energetice. Mai bine zis a dependenței aproape totale. Cu proiectul Nord Stream 2, despre care Unteanu spune că e „cel mai important după cel de-al doilea război mondial, Germania încearcă să-și obțină „independenţă energetică reală şi un argument uriaş în relaţia de putere cu toate ţările europene”. Discuția programată azi între președinții american și rus, exact pe tema Ucrainei, implicit a gazului, va da poate cheia evoluțiilor ulterioare, dar, scrie Cristian Unteanu, asupra rezultatului ei deja planează umbra unui „document confidențial trimis de guvernul german prin intermediul ambasadei din Washington pe 19 noiembrie în atenţia membrilor Congresului american”. În document, relatează Unteanu, „se atrage atenţia că impunerea de către Congres a unor noi sancţiuni pe tema Nord Stream 2 ar însemna că SUA încalcă prevederile acordului interguvernamental şi va duce la subminarea credibilităţii guvernului american. „În ultimă instanţă, va distruge comunitatea transatlantică, ceea ce ar însemna un succes pentru Vladimir Putin” (citat din documentul german).
La București se discută în coaliție bugetul pe anul viitor și sunt tensiuni între social-democrați și liberali. În timp ce liberalii – o spune fostul ministru USR al fondurilor europene Cristian Ghinea – au interiorizat exigențele Planului Național de Redresare și reziliență (PNRR), miniștrii social-democrați descoperă că nu au de unde să acopere promisiunile extravagante făcute pe când erau în opoziție. Problema sistemului de pensii, de pildă, e explicată coerent de Ioana Ene-Dogioiu pe spotmedia.ro: la 1 ianuarie ar trebui să intre în plată pensiile pentru aleșii locali, promisiune a PSD, deja amânată ca aplicare doi ani consecutiv. E vorba de o nouă categorie de pensii speciale, arată Ioana Ene-Dogioiu, or prin PNRR România și-a asumat obligația de a nu depăși 9,4% deficit bugetar, iar socoteala nu iese nicicum.
Lămurește lucrurile Cristian Ghinea însuși, în interviul acordat Andreei Pora la revista 22. Aici, Ghinea îi răspunde încă o dată ministrului muncii Marius Budăi, de la PSD, care l-a învinuit că, prin aceste angajamente, vrea să-i țină „în sărăcie pe părinții și bunicii noștri”. „Există o limită, (9,5% deficit) spune Cristian Ghinea, – nu poți să mai crești și pensiile românilor, și pensiile foștilor primari. Trebuie să alegi. (...) PSD, acum la guvernare, (...) trebuie (de fapt) să guverneze cu niște limite care nu vin din PNRR, ci vin din statutul nostru de țară care este în mecanismul de deficit bugetar excesiv al UE”. Pe scurt, pensiile românilor pot crește, inclusiv pensiile speciale, dar nu pot fi introduse noi categorii de pensii speciale.
