Hotnews a inclus pe fluxul său de știri faptul că cinci absolvente de liceu cu nota 10, din Republica Moldova, au refuzat premiul oferit de președintele Igor Dodon pentru 100 de asemenea elevi eminenți. O elevă a făcut declarații pentru agora.md, pe care le reia parțial și Hotnews: e „ironic este că președintele premiază inclusiv elevii care au promovat examenul la istoria românilor cu 10". „Un om care îți dă o diplomă, dar îți ia identitatea. Păcat. Atâta țară cât demnitate”, a spus Mihaela Ungureanu, din satul Chișcăreni.
Corespondentul la Bruxelles al ziarului Adevărul, Cristian Unteanu, scrie despre autoproclamarea noului „stat”, Malorusia, un fel de republica Donețk. Unteanu crede că era de așteptat, chiar logic după anexarea Crimeii, ca Rusia să vrea să-și recupereze o parte a teritoriilor ce au aparţinut odinioară Rusiei Imperiale şi URSS. Articolul reamintește povestea termenului de „Rusia Mică”, inclusiv faptul că limba ucraineană a fost numită până nu chiar demult malorusă. Temerea jurnalistului este că: „Pe baza invocării unor realităţi istorice din secolele trecute, anulate de realităţile înţelegerilor politice care au stabilit harta politică a contemporaneităţii, inclusiv frontierele declarate inviolabile în termenii Acordurilor de la Helsinki, se poate face astfel încât să vedem în viitor surse similare de explozii în TOATE zonele foste parte a URSS sau care au fost în zona de influenţă directă a dictaturii comuniste a Kremlinului”.
Valentin Naumescu analizează pe contributors.ro semnalele ferme de apropiere a Ucrainei de Alianța Nord-Atlantică. Ar fi a patra oară când se încearcă acest lucru, dacă sunt puse la socoteală „revoluția portocalie a lui Iuscenko și Timosenko din 2004-2005, (...) Summitul NATO de la București, din aprilie 2008, și, evident, eroicul EuroMaidan din iarna lui 2013-2014”. „În spatele noului optimism al Ucrainei, s-ar afla administrația Trump”, crede Naumescu, și explică. Administrația de la Washington ar împușca astfel trei iepuri dintr-o lovitură: ar fi „reinventarea unui Trump contestat pe plan intern, prin politica externă din Europa Centrală și de Est (susținerea Ucrainei ar obține consensul între republicani și democrați), identificarea unei noi monede de schimb în relația tensionată, dar și în începutul de negociere cu Putin, și înghesuirea într-o poziție dificilă a nucleului franco-german al Europei de Vest, care se vede pus în situația de a trece de la vorbe (susținerea de principiu a Ucrainei) la fapte (acceptarea Ucrainei ca membru cu drepturi depline), ceea ce nici Merkel, nici Macron nu sunt pregătiți să facă”. În consecință, pronosticul analistului este că nici de data asta Kievul nu va reuși aderarea la NATO, din lipsă de susținere vest-europeană. Dacă președintele american va anunța că susține dorința Kievului (ceea ce, consideră Naumescu, ar echivala cu a turna gaz peste foc), atunci explicația e una singură: Trump urmărește doar să-şi consolideze prezenţa strategică în Europa Centrală şi de Est. Chiar dacă eșuează, poziția de acum a Ucrainei și dezbaterea în jurul ei vor accentua falia dintre Statele Unite și Vestul european. Germania, Franța și Olanda sunt puse în situația de a găsi motive să se opună ideii, ceea ce, la nivel de principii declarate, nu arată tocmai bine.
