După investigațiile publicate de mai multe instituții de presă internaționale despre spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia prin băncile moldovenești, fostul premier Ion Sturza a comentat pe rețelele de socializare că executantul şi organizatorul schemelor de spălare a banilor în Republica Moldova ar fi fost Veaceslav Platon. Potrivit lui Ion Sturza, Platon ar fi acționat sub protecția politică oferită de conducerea alianței de guvernare de atunci. Totodată, fostul premier scrie că „suportul operativ al schemelor a fost asigurat de angajaţi Băncii Naționale şi Centrul Național Anticorupție, dar şi alte instituţii importante ale statului”, care ar fi avut un rol major inclusiv „prin schimbare de legislaţie”.
La același subiect a comentat și analistul politic Petru Bogatu. Potrivit lui, Veaceslav Platon ar fi fost doar un executant al unor combinații gândite, potrivit lui Bogatu, care face trimitere la anchetele publicate de presa internațională, de FSB-ul rusesc. Analistul consideră că banii spălați ar fi fost destinați pentru finanțarea operațiunilor serviciilor speciale rusești din străinătate, cum ar fi „deturnarea campaniilor electorale, coruperea politicienilor, lovituri de stat, etc.”, dar și pentru conturile secrete ale celor din anturajul lui Vladimir Putin.
Tribuna.md publică un editorial semnat de Dumitru Spătaru, cu privire la sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Autorul face o paralelă cu Statele Unite, unde un judecător a blocat prin decizia sa un ordin al președintelui Donald Trump privind restricțiile de călătorie pentru imigranți din mai multe țări. Dumitru Spătaru se întreabă dacă există în Republica Moldova vreun judecător care să poată anula decizii de importanță pentru guvernare, și dacă s-au găsit astfel de magistrați atunci au trebuit să treacă „printr-un calvar greu de descris”, notează autorul. Dumitru Spătaru mai crede că „independenţa justiţiei nu se măsoară în banii alocaţi de donatori şi de la bugetul de stat sau în graficele frumoase din rapoarte pompoase. Justiţia va fi una cu adevărat independentă când Republica Moldova va avea judecători, pentru care nu va conta voinţa celor de la putere, ci legea, interesul cetăţeanului”, concluzionează editorialistul.
Tot tribuna.md îl citează pe analistul politic Victor Ciobanu, potrivit căruia „Partidul Democrat din Moldova vrea să monopolizeze total Legislativul, în urma inițiativei privind lipsirea deputaţilor de imunitate”. Analistul crede că această inițiativă este „un instrument de presiune și de răfuială între adversarii politici”. „Am văzut în contextul evenimentelor actuale cum sunt arestați primari sub niște pretexte absolut aberante, unii că au tăiat copacii, alți fiind acuzați de neglijență în serviciu. Putem intui că este o extensie a acestei campanii de a se debarasa de politicieni, inclusiv de deputații care nu aderă la această majoritate de guvernare”, susține analistul Victor Ciobanu.
Victor Chirilă, președintele Asociației de Politică Externă, scrie pe site-ul ziarulnational.md prima parte a unei analize intitulată „De ce Republica Moldova eșuează ca stat?”. După părerea autorului, în Republica Moldova aproape jumătate din populație trăiește sub nivelul sărăciei regionale de 5$ pe zi. „Instituțiile și legile existente sunt incapabile să prevină capturarea instituțiilor-cheie ale statului de către grupurile oligarhice”. „Astfel de tendințe nu sunt altceva decât reflecția unui stat slab, incapabil să se autoguverneze, a unui stat scăpat de sub controlul democratic al societății, a unui stat în proces de degradare instituțională”, scrie Victor Chirilă.
Șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola a declarat la postul public de televiziune Moldova 1, citat de Agenția IPN, că „procesele de judecată ce țin de furtul miliardului trebuie să fie transparente, pentru ca publicul să aibă răspunsuri la întrebări”. Ambasadorul crede că procesul cu Filat nu a fost unul deschis, iar oamenii nu au fost informați despre ce și cum s-a întâmplat. Pirkka Tapiola a mai declarat că în mediul politic moldovenesc discuţiile sunt „foarte geopolitice”, iar clasa politică ar trebui să se axeze pe reformarea ţării.
