Ştiri
Revolta de la închisoarea din Volgograd a fost înăbușită. Sunt morți și răniți

Se relatează că forțele de securitate rusești au luat cu asalt o colonie penitenciară de la Volgograd, în care deținuții se revoltaseră vineri din motive neclare, luând și ostatici.
Potrivit unor informații neconfirmate, un ostatic a fost ucis, iar alți câțiva au fost răniți. Toți au fost eliberați.
Canale de pe Mash și Telegram apropiate forțelor de securitate au informat că tot teritoriul coloniei este sub controlul Serviciului Penitenciar al F. Ruse.
„Trupele Rosgvardia din regiunea Volgograd au neutralizat patru deținuți care au luat ostatici”, au informat pe Telegram forțele speciale rusești.
Unul din cei care au luat ostatici a încercat să se arunce în aer, dar nu a reușit să detoneze vesta cu explozivi pe care o purta, fiind împușcat mortal de forțele de securitate.
Agenția de presă RBK a informat că unul din agresori a fost ucis, iar unul a fost rănit.
Mai devreme, vineri, un videoclip care circulă pe rețelele de socializare rusești ar fi arătat cel puțin doi atacatori, dintre care unul a spus că sunt luptători ai organizației Stat Islamic și că au preluat controlul asupra închisorii din orașul Surovikino, scrie Reuters.
Agenția TASS a scris că unul dintre angajații Serviciului Federal Penitenciar a fost ucis.
Închisoarea este desemnată ca o colonie penală cu o capacitate de până la 1.241 de deținuți de sex masculin, potrivit site-ului serviciului penitenciarului.
- Te-ar putea interesa și: Rusia spune că Ucraina a încercat încă o incursiune la graniță. La Kursk sunt duse adăposturi modulare pentru civili
Cererile bărbaților nu au fost clare. Unul dintre ei a declarat în videoclip că au acționat „fără milă” ca răspuns la presupusele maltratări ale prizonierilor musulmani.
Site-urile de știri cu surse în domeniul securității au publicat numele celor patru presupuși atacatori, identificându-i drept cetățeni din Uzbekistan și Tadjikistan. Nu a existat nicio confirmare oficială a identității și motivelor acestora.
Rusia, ale cărei agenții de apărare și securitate se concentrează foarte mult pe războiul din Ucraina, a înregistrat recent o creștere a atacurilor militanților islamiști.
Incidentul de astăzi este al doilea după cel din iunie. Atunci, prizonieri afiliați grupului Stat Islamic au organizat un asediu într-o închisoare din regiunea sudică Rostov, amintește AFP.
Forțele speciale ruse au reușit atunci să-i omoare pe atacatori și să-i elibereze pe gardieni după o confruntare de câteva ore.
Atacurile au avut loc după atentatul din martie, revendicat de Statul Islamic, de la o sală de concerte din Moscova, care a dus la moartea a 145 de persoane.
Organizația Stat Islamic a promis în mod repetat că va viza Rusia cu atacuri pentru sprijinul acordat liderului sirian Bashar al-Assad, care a dus o campanie militară pentru a distruge gruparea în Orientul Mijlociu.
Știre scrisă cu ajutorul Europei Libere România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Scriitorul Vladimir Beșleagă s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani

Scriitorul Vladimir Beșleagă a încetat din viață marți, 25 februarie 2025, la ora 16:09, a anunțat Muzeul Național al Literaturii Române.
Directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, l-a numit pe Beșleagă unul dintre „cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia”, alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc și Vasile Vasilache, și a subliniat „contribuția sa la salvarea limbii române și a onoarei literare.”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj de condoleanțe, numindu-l pe Beșleagă „patriarhul literaturii noastre” și evidențiind curajul, generozitatea și simplitatea acestuia.
Vladimir Beșleagă este considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române din Republica Moldova. Opera care l-a consacrat este romanul „Zbor frânt”, publicat în anul 1966.
Timp de mulți ani, Vladimir Beșleagă a fost autorul unui blog la Europa Liberă. Acum un an, a avut un dialog cu Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere, în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, despre destinul scriitorului în vremuri vitrege.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rada Supremă: Zelenski va rămâne președinte până la noi alegeri

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, din a doua încercare, o rezoluție prin care confirmă împuternicirile șefului statului, Volodimir Zelenski, până la noi alegeri. Un nou scrutin ar putea avea loc numai după anularea legii marțiale, afirmă deputații.
În favoarea rezoluției cu privire la „sprijinul democrației în Ucraina în condițiile agresiunii ruse” au votat 268 de deputați, transmite serviciul ucrainean al RFE/RL.
Potrivit rezoluției, responsabilitatea pentru imposibilitatea organizării de alegeri în Ucraina îi revine președintelui rus Vladimir Putin. Deputații au decis că alegerile prezidențiale ucrainene vor avea loc numai atunci când va exista o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.
De asemenea, Rada Supremă a indicat în document că mandatul lui Zelenski nu este pus sub semnul întrebării, deoarece acesta a fost ales în urma unui vot transparent și liber. El își va îndeplini mandatul până la intrarea în funcție a noului președinte.
În acest context, Parlamentul de la Kiev a subliniat „necesitatea respectării principiului continuității instituționale a puterii prevăzut de legile Ucrainei, în special în contextul regimului juridic al legii marțiale, și faptul că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar trebui să își exercite atribuțiile până la preluarea mandatului de către președintele nou ales al Ucrainei”.
Textul rezoluției a fost examinată de Rada Supremă și în ajun, însă votul asupra acesteia a eșuat. Atunci, în favoarea documentului au votat numai 218 deputați, dintr-un număr minim necesar de 226 de parlamentari.
Rezoluția nu este un document cu acțiune directă, însă servește drept o demonstrație a faptului că parlamentul nu pune la îndoială puterile șefului statului.
- Te-ar putea interesa și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică
Alegerile prezidențiale din Ucraina trebuiau să aibă loc în primăvara anului trecut, dar au fost amânate din cauza războiului. Legea marțială interzice organizarea alegerilor și prelungește împuternicirile actualei guvernări până la încetarea aplicării legii respective.
Președintele rus, Vladimir Putin, a spus apoi în repetate rânduri că Zelenski este ilegitim, deoarece mandatul său a expirat, și că nu are dreptul să semneze niciun acord cu Rusia, dar a recunoscut competența Radei Supreme.
Recent, președintele american, Donald Trump, l-a numit pe Zelenski un „dictator fără alegeri”, care este susținut de numai 4% din cetățenii țării. El a mai spus că prezența președintelui ucrainean la discuțiile privind pacea în Ucraina nu este necesară. Zelenski i-a răspuns lui Trump că acesta ar trăi într-un „spațiu al dezinformării”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului

Autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că, începând cu 1 martie, tarifele la serviciile comunale pentru consumatorii din stânga Nistrului vor crește mai mult de două ori după ce regiunea a rămas, din 1 ianuarie, fără gazul gratuit furnizat de Rusia.
Tariful la energie electrică pentru consumatorii casnici a crescut la 1,39 ruble transnistrene pentru un kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). Tariful anterior era de 0,54 copeici pentru 1 kw la consumul mai mic de 150 kw și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kw.
Tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble. Au crescut și tarifele la apă (de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble) și la energie termică (de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble).
Autoritățile separatiste au justificat creșterile prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”.
„Astăzi noi cumpărăm gaze pe bani împrumutați. Aceste resurse vor trebui returnate”, a declarat așa-numitul premier Alexandr Rozenberg după ședința executivului de la Tiraspol din 24 februarie, când a fost luată decizia de mărire a tarifelor.
Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.
Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice. Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.
Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.
Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.
Așa-numitul vicepremier de la Tiraspol, Serghei Obolonic, a amintit că regiunea nu primește suficiente gaze pentru a relansa activitatea industriei grele. Potrivit lui, „volumul energiei electrice generate de MGRES (Centrala de la Cuciurgan) este astăzi de trei ori mai mic” comparativ cu volumul produs până pe 1 ianuarie, când corporația rusă Gazprom a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului.
- Te-ar putea interesa și: Încotro se îndreaptă viitorul Transnistriei și cât timp Rusia va mai „credita” gazul pentru regiune?
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Pentru perioada 1-10 februarie, UE a acordat guvernului de la Chișinău un grant de 20 milioane de euro, din care acesta a achiziționat gaze pe piața europeană și le-a livrat regiunii separatiste. Pentru perioada ulterioară, UE a oferit alte 60 de milioane de euro, cu condiția că Tiraspolul va face „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.
Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
China respinge ideea lui Trump de a-și reduce la jumătate cheltuielile militare

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 25 februarie, că nu va sprijini ideea președintelui american Donald Trump ca SUA, Rusia și China să-și reducă la jumătate bugetul destinat apărării. Beijingul spune că cheltuielile sale în acest domeniu sunt „pe deplin necesare”.
Alături de Rusia, care și-a mărit masiv cheltuielile militare de la lansarea invaziei în Ucraina în 2022, și China a alocat un buget din ce în ce mai mare pentru armată, pe fondul tensiunilor ce persistă în regiunea Asia-Pacific, scrie AFP.
În 2025, guvernul rus și-a propus să aloce până la 6,3% din PIB pentru cheltuielile militare, care a ajuns deja la un nivel fără precedent de la finele Războiului Rece. Suma este cu un sfert mai mare față de 2024 și ar pute ajunge la 145 de miliarde de dolari.
„China a urmat întotdeauna cu fidelitate calea dezvoltării pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă regulate.
„Cheltuielile limitate pentru apărare sunt pe deplin necesare pentru a apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și pentru a menține pacea mondială”, a adăugat el.
Declarațiile vin la o zi după ce președintele chinez Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu liderul rus, Vladimir Putin, în care au discutat inclusiv despre războiul din Ucraina.
Luni, 24 februarie, Putin a spus într-un interviu televizat, că propunerea lui Trump de a reduce cu 50% bugetele de apărare ale celor trei țări este „o idee bună”, adăugând însă că nu poate vorbi în numele Chinei.
Diplomația chineză a afirmat la începutul acestei luni că dacă s-ar discuta despre reducerea bugetelor de apărare, SUA ar fi cele care trebuie „să dea exemplu”.
Un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din 12 februarie, a relevat că cheltuielile militare la nivel global au crescut în medie până la 1,9% din PIB-ul mondial, față de 1,6% în 2022.
Anul trecut, China și-a crescut bugetul militar cu peste 7%, ajungând pe locul doi, cu un buget de peste 541 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetare în politică economică.
În ce privește SUA, anul trecut, guvernul american a alocat un buget de circa 824 de miliarde de dolari.
Săptămâna trecută, administrația Trump a anunțat și reduceri semnificative ale bugetului Pentagonului. La începutul anului 2025, Casa Albă a propus reduceri semnificative ale bugetului militar, vizând o scădere anuală de 8% pe parcursul următorilor cinci ani.
- Te-ar putea interesa și: Remanieri la vârful Pentagonului și posibile reduceri semnificative ale bugetului militar al SUA
Această decizie a fost influențată de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk.
Cu toate acestea, în urma unor analize juridice și a consultărilor cu liderii militari, administrația a decis să suspende temporar implementarea acestor reduceri bugetare pentru a evalua legalitatea și impactul lor asupra securității naționale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primul caz de boală parazitară transmisă prin căpușe, înregistrat în R.Moldova

O femeie de 38 de ani originară din Irlanda cu reședința temporară în R. Moldova a fost diagnosticată cu babesioză (boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor). Femeia s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană, iar acum beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.
Babesioza este o afecțiune care poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), întrucât femeia a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, a fost diagnosticată cu malarie.
Analizele de laborator efectuate în cadrul instituției au stabilit că este vorba, de fapt, despre babesioză, fiind primul caz înregistrat pe teritoriul țării.
Aceasta prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare.
Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui, și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.
Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.
Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de medicamente.
Pentru a evita îmbolnăvirea, specialiștii recomandă:
- evitarea expunerii la căpușe,
- purtarea hainelor care acoperă pielea,
- utilizarea unui repelent pentru căpușe,
- verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber,
- îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor.
ANSP mai îndeamnă persoanele care au revenit dintr-o călătorie din zone tropicale și au anumite semne de boală să se adreseze cât mai curând la medic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump i-a spus lui Macron că s-ar putea întâlni cu Zelenski în curând

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că un armistițiu între Ucraina și Rusia ar putea fi convenit „în săptămânile următoare”, dar a avertizat, de asemenea, că pacea nu poate însemna „capitularea” Ucrainei.
Macron a vorbit într-un interviu acordat televiziunii americane Fox News după o întâlnire cu președintele Donald Trump la Casa Albă, pe 24 februarie, cu ocazia împlinirii a trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Trump a declarat anterior în Biroul Oval că războiul s-ar putea încheia în curând.
„Cred că l-am putea încheia în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți. Dacă nu suntem inteligenți, va continua”, a declarat Trump alături de Macron, după ce i-a urat bun venit la Casa Albă.
Macron a spus că a vorbit cu liderii europeni și că mulți dintre aceștia sunt pregătiți să ofere garanții de securitate, o cerință cheie a Ucrainei în orice acord de pace.
Atât Macron, cât și Trump au declarat că au existat progrese cu privire la ideea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, deși Macron a insistat ca SUA să se alăture Europei în acest angajament, spunând că ar fi esențial ca Washingtonul să ofere „sprijin” pentru orice forță europeană de menținere a păcii.
Trump a afirmat că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să „accepte” trupele europene desfășurate în Ucraina ca garante ale unui acord pentru încetarea luptelor.
„I-am pus în mod specific această întrebare. Nu are nicio problemă”, a declarat Trump, întrebat de un reporter despre poziția lui Putin pe această temă.
Liderul francez a afirmat că orice forțe europene trimise în Ucraina vor fi acolo pentru a „menține pacea” și nu vor fi plasate de-a lungul liniilor frontului sau nu vor deveni parte a conflictului.
Macron a declarat că va colabora cu premierul britanic, Keir Starmer, care este programat să viziteze Casa Albă pe 27 februarie, cu privire la propunerea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord.
„După ce am vorbit cu președintele Trump, cred cu tărie că există o cale de urmat”, a spus Macron.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina
Macron le-a spus jurnaliștilor că războiul a costat mulți bani și că este „responsabilitatea Rusiei, deoarece agresorul este Rusia”. Declarația a contrastat cu comentariul lui Trump de săptămâna trecută, care a sugerat că Ucraina a început războiul.
Trump a declarat că îl așteaptă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă în următoarele două săptămâni pentru a semna o înțelegere care acordă Washingtonului acces la mineralele rare ale Ucrainei.
Ca răspuns la întrebarea unui reporter, președintele american a refuzat să îl numească dictator pe Putin, deși a folosit acest cuvânt pentru a-l descrie pe Zelenski, săptămâna trecută.
Zelenski, care a declarat că ar demisiona în schimbul păcii cu garanția că Ucraina ar putea adera la NATO, a făcut apel pe 24 februarie la o „pace reală și durabilă” în acest an.
Putin, interesat să exploreze minereurile rare împreună cu SUA. UE spune că are deja un parteneriat cu Ucraina
La 24 februarie, Putin a indicat o schimbare a poziției sale, afirmând într-un interviu acordat televiziunii de stat că țările europene pot „participa” la discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
De asemenea, liderul de la Kremlin a declarat că companiile americane și rusești sunt „în contact” cu privire la proiecte economice comune - inclusiv cele care vizează explorarea mineralelor strategice în Ucraina ocupată.
UE a precizat marți, 25 februarie, că are deja un parteneriat cu Ucraina în privința materialelor critice, formalizat în 2021. Este vorba despre un parteneriat de cooperare ce asigură „beneficii reciproce”, a spus Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
- Citește și: Ce sunt mineralele rare și de ce le vrea Trump?
Precizarea a venit după ce comisarul european pentru strategie industrială, Stephane Sejourne, ar fi sugerat Kievului un acord „reciproc avantajos” cu privire la pământurile rare. Sejourne a făcut remarca după summitul de la Kiev, din 24 februarie, care a marcat trei ani de la începutul războiului în Ucraina.
„Douăzeci și unu din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Sejourne.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a precizat ulterior că, în timpul vizitei la Kiev, comisarul „și-a reafirmat angajamentul” de a pune în aplicare memorandumul existent între UE și Ucraina și de a „accelera activitatea de consolidare a parteneriatului nostru în beneficiul reciproc”.
„După cum vedeți, aici este vorba despre cooperarea cu Ucraina și de niciun fel de concurență cu SUA”, a spus Regnier.
Bogăția de minerale a Ucrainei, inclusiv mangan, titan, grafit și litiu, a fost tema unor negocieri tensionate între Kiev și Washington, Trump insistând că SUA își merită „banii înapoi” pentru că au ajutat la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.
Trump a spus că echipa sa vorbește „în mod constant” cu rușii, inclusiv despre potențiale afaceri americano-ruse, reprezentând o schimbare șocantă în politica SUA.
„Administrația mea face o ruptură decisivă de valorile politicii externe ale fostei administrații și, sincer, ale trecutului”, a declarat Trump, care a cerut ca Statele Unite să fie răsplătite pentru ajutorul de miliarde de dolari acordat Kievului.
Strategia administrației Biden a constat în izolarea Rusiei din punct de vedere politic și economic, și impunerea de sancțiuni drastice țării în urma invaziei Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ONU adoptă o rezoluție, cerând retragerea imediată a trupelor rusești din Ucraina, dar SUA nu o sprijină

Într-o victorie diplomatică pentru Ucraina la împlinirea a trei ani de la invadarea ei pe scară largă de către Rusia, Statele Unite nu au reușit să obțină la Adunarea Generală a ONU adoptarea unei rezoluții în care cereau oprirea războiului, dar fără să menționeze agresiunea din partea Rusiei.
În schimb, Ucraina și aliații ei europeni îngrijorați de tentativele din ultimele săptămâni ale administrației președintelui Donald Trump de a face concesii Rusiei au reușit să introducă în rezoluție prevederi care cer retragerea imediată a forțelor ruse din Ucraina.
Reuters relatează că proiectul inițial propus de SUA avea doar trei paragrafe: exprima regretul pentru pierderile de vieți omenești din timpul „conflictului Rusia-Ucraina”, reitera că scopul principal al ONU este menținerea păcii, securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor și făcea apel la oprirea rapidă a conflictului și la o pace durabilă.
Însă amendamentele europene au adăugat referiri la faptul că Ucraina a fost invadată de către Rusia, la nevoie unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în conformitate cu Carta ONU, și reafirma sprijinul Națiunilor Unite pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
- Citește și: Maia Sandu spune că Moldova susține varianta unei „păci juste” pentru Ucraina, la summitul de la Kiev
Ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea, a declarat înaintea votului că multiple rezoluții „au cerut Rusiei să își retragă forțele din Ucraina”, dar „Aceste rezoluții nu au reușit să oprească războiul”. „Ceea de ce avem nevoie este o rezoluție care să marcheze angajamentul tuturor statelor membre ale ONU de a pune capăt războiului în mod durabil”, a spus diplomata.
Viceministra de Externe a Ucrainei, Mariana Betsa, a spus în fața Adunării Generale înainte de vot că războiul „nu a fost niciodată doar despre Ucraina”, ci despre „dreptul fundamental al oricărei țări de a exista, de a-și alege propria cale și de a trăi liberă de agresiune”.
Rezoluția amendată la propunerea Ucrainei și europenilor a fost sprijinită de 93 de țări, în timp ce 73 s-au abținut, iar opt au votat împotrivă.
Aceste rezoluții ale Adunării cu 193 de membri nu comportă obligații de ordin juridic, dar sunt urmărite în lumea întreagă.
Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, urmează să supună și el textul inițial propus de Statele Unite.
Pentru a fi adoptată, o rezoluție a Consiliului, care produce și consecințe juridice, are nevoie de cel puțin nouă voturi pentru și de niciun veto din partea membrilor permanenți, anume SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Dispozitive explozibile aruncate asupra consulatului Rusiei din Marsilia

Trei dispozitive explozive improvizate au fost aruncate luni, 24 februarie, asupra consulatului rus din orașul-port Marsilia, din sudul Franței, dar nimeni nu ar fi fost rănit, potrivit AFP, care citează surse din Poliție.
Două dintre cele trei dispozitive au explodat, spun sursele, în timp ce perimetrul din jurul consulatului a fost complet izolat de polițiști.
Reporterii AFP au transmis, de asemenea, că au auzit o detonare cauzată de un robot de dezamorsare a bombelor.
Presa franceză a relatat că pompieri și polițiști au fost trimiși la fața locului. Imaginile de la incident au arătat, de asemenea, echipe de dezamorsare a bombelor care lucrează în zonă.
Inițial, relatările de la incident vorbeau despre cocteiluri Molotov însă, ulterior, poliția a transmis că „noțiunea de cocktail Molotov nu pare adecvată în acest stadiu”.
La Moscova, Ministerul rus de Externe a denunțat ceea ce a numit un „atac terorist”.
„Exploziile de pe teritoriul consulatului general rus din Marsilia au toate semnele unui atac terorist”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.
„Cerem (Franței - n.r.) măsuri exhaustive și prompte de investigare, precum și măsuri de consolidare a securității misiunilor străine ruse”, a declarat Zaharova.
- Te-ar putea interesa și: Incident cu flăcări și fum la Consulatul Rusiei la Chișinău, în timpul prezidențialelor rusești (VIDEO)
Autoritățile franceze au condamnat incidentul.
„Franța condamnă orice încălcare a securității complexelor diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Paris.
„Inviolabilitatea, protecția și integritatea complexelor diplomatice și consulare și a personalului lor sunt principii fundamentale în dreptul internațional", a spus purtătorul de cuvânt.
Incidentul de la consulatul rus a avut loc chiar în ziua în care se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina pe scară largă.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Diplomat rus: Rusia vrea un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, nu o încetare rapidă a focului, susținută de SUA

Rusia vrea un acord de pace pe termen lung în Ucraina care să abordeze ceea ce Moscova consideră a fi cauzele profunde ale conflictului și nu o încetare rapidă a focului susținută de SUA, urmată de o reluare rapidă a luptelor, a declarat viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov
Într-un interviu acordat luni, 24 februarie, la cea de-a treia aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, la ordinele președintelui Vladimir Putin, ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov a spus că Moscova urmărește un acord cu Ucraina care să treacă testul timpului.
El a adăugat că partea rusă nu înțelege pe deplin planul de pace al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina.
„Putem recunoaște cu suficientă încredere dorința părții americane de a se îndrepta spre o încetare rapidă a focului”, a declarat Riabkov, potrivit Reuters, care citează agenția rusă de stat RIA.
„Dar o încetare a focului fără o soluționare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor și o reluare a conflictului cu consecințe și mai grave, inclusiv consecințe pentru relațiile ruso-americane. Nu vrem acest lucru”, a spus diplomatul rus.
Riabkov a declarat că e nevoie de o soluție pe termen lung care să rezolve „cauzele profunde” care au dus la război.
- Citește și: Zelenski și Putin trebuie să se întâlnească pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmă Trump
Discuțiile Rusia-SUA care au avut loc la Riad săptămâna trecută nu au oferit mai multă claritate cu privire la planul de pace al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, a spus Riabkov.
El a repetat poziția Moscovei că nu a avut de ales decât să lanseze ceea ce numește „operațiunea militară specială” în Ucraina, pe care Ucraina și Occidentul o numesc un război brutal de cucerire, din cauza a ceea ce el a spus că este expansiunea „neîngrădită” a alianței NATO spre est.
Putin l-a informat pe Xi despre discuțiile SUA-Rusia
Vladimir Putin l-a informat telefonic pe preşedintele chinez Xi Jinping despre contactele dintre Rusia şi Statele Unite, iar Beijingul şi-a exprimat sprijinul pentru dialog, a anunţat luni serviciul de presă al Kremlinului, potrivit agenției TASS.
„Din partea chineză, a fost exprimat sprijinul pentru dialogul început între Rusia şi Statele Unite, precum şi disponibilitatea de a ajuta la găsirea unor modalităţi de soluţionare paşnică a conflictului ucrainean”, a transmis Kremlinul.
„China este fericită să vadă că Rusia şi părţile relevante depun eforturi pentru dezescaladarea conflictului ucrainean”, a remarcat Xi Jinping, potrivit TASS, care citează agenţia de presă chineză Xinhua.
Liderul chinez a reamintit cele patru principii pe care le-a propus pentru soluţionarea conflictului ucrainean: respectarea principiului suveranităţii, aderarea la Carta ONU, luarea în considerare a preocupărilor fiecărei părţi şi utilizarea metodelor paşnice.
Cele două părţi au subliniat că relaţiile dintre Rusia şi China joacă un rol stabilizator în afacerile mondiale şi nu sunt îndreptate împotriva altora şi sunt de natură strategică, nu sunt supuse influenţei externe şi nu sunt îndreptate împotriva nimănui.
Urmează o nouă întâlnire SUA - Rusia
O a doua întâlnire între reprezentanții SUA și ai Rusiei ar urma să aibă loc în următoarele două săptămâni, a declarat diplomatul rus.
Reprezentanții Moscovei și ai Washingtonul au purtat săptămâna trecută primele discuții directe despre încheierea războiului din Ucraina și au convenit restabilirea relațiilor dintre cele două țări.
Întâlnirea va avea loc într-o țară terță care urmează să fie stabilită, a mai declarat Riabkov pentru RIA, fără a preciza cine va participa din cele două părți.
Riabkov a spus că există „un acord de principiu” de ambele părți de a avea consultări pentru a lucra la „factorii iritanți” din relația bilaterală.
„Astăzi ne aflăm în fața a două chestiuni paralele și, bineînțeles, într-o oarecare măsură, interconectate politic: una este legată de afacerile ucrainene, cealaltă este bilaterală”, a afirmat Riabkov.
„Un dialog asupra stabilității strategice și a controlului armelor este posibil când vedem shimbări vizibile în mai bine în politica americană”, a adăugat el. Riabkov a mai spus că SUA și Rusia ar putea discuta inclusiv despre conflictul din Orientul Mijlociu.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina
Kremlinul a menționat că întâlnirea inițială s-a concentrat în principal pe relațiile bilaterale Rusia – SUA, ceea ce a fost „un pas foarte important” către ajungerea la un acord asupra războiului din Ucraina.
Kremlinul a anunțat, de asemenea, că o întâlnire față în față între președintele rus Vladimir Putin și cel american Donald Trump este posibilă în această lună.
Ambii președinți s-au declarat dispuși să se întâlnească cât mai repede posibil.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu spune că Moldova susține varianta unei „păci juste” pentru Ucraina, la summitul de la Kiev

Președinta Maia Sandu a participat online la summitul „Strategia de Apărare și Securitate a Unității” dedicat sprijinirii Ucrainei, care a avut loc la Kiev. În discursul său, șefa statului a reiterat că R. Moldova rămâne alături de Ucraina și susține varianta unei „păci juste”.
„Curajul ucrainenilor a ținut și ține Moldova sigură. Vom fi mereu recunoscători”, a spus președinta moldoveană în discursul pe care l-a susținut, prin conferință video, în cadrul summitului la care participă mai mulți lideri europeni și premierul Canadei.
Șefa statului a spus că „pacea trebuie să fie justă și de durată”, iar R. Moldova sprijină aceste eforturi „pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre toți”.
La summitul din capitala ucraineană, alături de șefi de stat și de guvern din blocul comunitar, s-a aflat și premierul Canadei, Justin Trudeau.
Printre cei care au venit la Kiev se numără șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de șefii de stat și guvern ai Finlandei, Danemarcei, Canadei, Norvegiei, Suediei, Lituaniei, Letoniei și a altor state - în total, 13 lideri europeni. Ei au sosit la Kiev cu trenul, fiind primiți de președintele Ucrainei, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Ermak, și ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha.
Summitul a fost deschis de președintele Volodimir Zelenski care a declarat că „Putin nu ne va oferi pacea”.
„El nu va schimba pacea pe ceva. Trebuie să ajungem la pace pas cu pas prin putere, înțelepciune și unitate”, a spus Zelenski.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE trebuie să grăbească livrarea de arme și muniții către Ucraina. „Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci e și destinul Europei în joc”, a spus Ursula von der Leyen. Ea a anunțat un ajutor suplimentar de 3,5 miliarde de euro, pe lângă cele 135 de miliarde de euro din sprijinul existent al UE pentru Ucraina.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că Spania va acorda Ucrainei un miliard de euro și a spus că țara sa va continua să ofere sprijin și echipament militar cu și mai multă hotărâre decât a făcut-o în trecut.
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a spus că Ucraina trebuie să lupte mai departe și pentru asta Canada va angaja Ucraina cu alte zeci de vehicule, sisteme de aterizare pentru avioane de luptă și alte milioane de cartușe de muniție.
Un context mai puțin favorabil
Întrunirea de la Kiev a avut loc pe fondul dezacordurilor care au apărut între noua administrație a președintelui american, Donald Trump, și majoritatea statelor din Uniunea Europeană în privința războiului din Ucraina. Washingtonul insistă pe o încetare cât mai rapidă a războiului, inclusiv cu concesii din partea ambelor părți - Rusia și Ucraina.
Uniunea Europeană, de cealaltă parte, și-a declarat angajamentul față de propria poziție, de a sprijini Ucraina „atât timp cât este necesar” și a spus că Kievul nu trebuie presat să accepte înțelegeri care îi pot fi nefavorabile.
„Înțeleg că pentru mulți oameni un acord de încetare a focului în cel mai scurt timp pare o idee bună, dar riscăm ca pacea din Ucraina să fie mai periculoasă decât războiul care are loc acum”, a spus premierul danez, Mette Frederiksen.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa a anunțat duminică, 23 februarie, că va convoca un summit al liderilor europeni la Bruxelles, pentru data de 6 martie.
„Trăim într-un moment definitoriu pentru securitatea Ucrainei și Europei”, a scris el într-o postare pe rețele, potrivit AP.
La Kiev nu sunt prezenți premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, care se numără printre cei mai importanți aliați ai Ucrainei. Cei doi se vor deplasa la Washington, unde vor purta discuții cu președintele american, Donald Trump.
În plus, după victoria din alegerile parlamentare anticipate din Germania, liderul conservator Friedrich Merz, care este un susținător ferm al Ucrainei, care a scris luni pe X că „trebuie să punem Ucraina într-o poziție de forță”.
Noi sancțiuni ale UE pentru Rusia
La aniversarea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au aprobat un nou șir de sancțiuni împotriva Rusiei.
Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni include măsuri ce vizează așa-numita flotă din umbră a Rusiei, folosită pentru a eluda sancțiunile împotriva exporturilor de petrol și gaze naturale sau pentru a transporta grâne ucrainene furate.
În total, 83 de oficiali și „entități” rusești, precum agenții guvernamentale, bănci și companii, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene.
Și Marea Britanie ar urma, de asemenea, să anunțe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe care le-a descris anterior drept „cel mai mare pachet de la începutul războiului”. Duminică, șeful diplomației britanice, David Lammy, a spus că măsurile vor viza erodarea „mașinăriei militare” a Rusiei și reducerea veniturilor care alimentează atacurile Rusiei asupra Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noul ambasador al Ucrainei la Chișinău și alți oficiali au comemorat trei ani de la invazia rusă

Mai mulți deputați, miniștri, funcționari de stat și diplomați acreditați la Chișinău au participat în dimineața zilei de 24 februarie la ceremoniile de comemorare a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, organizate la Ambasada Ucrainei în R. Moldova.
Pe sunetul sirenelor, oficialii moldoveni și străini au depus flori la misiunea diplomatică. La eveniment a participat și noul ambasador al Kievului la Chișinău, fostul trimis al președintelui Volodimir Zelenski pentru problema transnistreană, Paun Rohovei.
Diplomatul și-a început mandatul de astăzi, după ce a prezentat copiile scrisorilor de acreditare ministerului moldovean al Afacerilor Externe.
În discursul său, ambasadorul Paun Rohovei a mulțumit autorităților moldovene pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni și asistența umanitară acordată poporului ucrainean, pe care le-a numit „o dovadă a unui parteneriat adevărat”.
„Mă mândresc că astăzi mă aflu într-un stat care a trecut prin astfel de încercări și înțelege aceste încercări”, a spus diplomatul.
Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că R. Moldova „a făcut ceea ce trebuia să facă” și că refugiații ucraineni „sunt ca acasă (...), pe care îi vom trata ca pe frații noștri, ca pe copiii noștri”.
„Am înțeles cât de fragilă e pacea. Mă închin în fața poporului ucrainean care ne dă zilnic o lecție de eroism și patriotism, despre cum să-ți aperi țara”, a spus speakerul Parlamentului.
La ceremonie au participat și ambasadorul Uniunii Europene, Janiz Mazeiks, care a vorbit despre nevoia unei „păci juste”, alături de ambasadoarele Regatului Unit, Fern Horine și a Franței, Dominique Waag.
În cei trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cel puțin 46.000 de soldați ucraineni au fost uciși, iar aproximativ 380.000 au fost răniți, potrivit cifrelor citate de președintele Volodimir Zelenski.
Pierderile rusești - uciși sau răniți - depășesc 700.000, potrivit estimărilor occidentale din decembrie.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu, mesaj la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina: „Liniștea noastră depinde de curajul ucrainenilor”

Președinta Maia Sandu a adresat, alături de premierul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu, un mesaj de solidaritate și susținere pentru Ucraina, în ziua în care se împlinesc trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
„Trei ani de război. Trei ani de durere și sacrificii. Trei ani de luptă pentru viață”, a scris șefa statului pe rețele.
În mesajul său, publicat pe rețele în format video, la care au fost atașate inclusiv imagini cu dronele căzute pe teritoriul R. Moldova, președinta a spus că, în acești ani, Moldova este alături „de partea binelui”.
„Astăzi, știm că liniștea noastră depinde de curajul ucrainenilor, dar și de hotărârea noastră”, a spus Maia Sandu, care va participa la summitul „Strategia de Apărare și Securitate a Unității”, eveniment care va întruni, la Kiev, peste 35 de lideri din întreaga lume.
Un mesaj cu ocazia acestei zile a venit și din partea premierului Dorin Recean, care a spus că cei „trei ani de război nedrept” sunt și ani „de rezistență împotriva agresiunii nejustificate a Rusiei”. Prim-ministrul a reiterat că R. Moldova „este și rămâne alături de Ucraina”.
Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a spus în mesajul său că „Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie”.
„Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertăților și valorilor occidentale comune, de care noi cu toții ne bucurăm”, se arată în mesajul lui Igor Grosu.
În cei trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cel puțin 46.000 de soldați ucraineni au fost uciși, iar aproximativ 380.000 au fost răniți, potrivit cifrelor citate de președintele Volodimir Zelenski.
Pierderile rusești - uciși sau răniți - depășesc 700.000, potrivit estimărilor occidentale din decembrie.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Friedrich Merz vizează „independența” față de SUA și e îngrijorat de viitorul NATO

Friedrich Merz, cel mai probabil viitorul cancelar german și un susținător îndelungat al legăturilor transatlantice, a declarat că va căuta să obțină „independența” în materie de securitate a țării sale față de Statele Unite și s-a arătat neîncrezător în viitorul alianței NATO, în actuala formă.
Merz, în vârstă de 69 de ani, care se confruntă cu discuții dificile în cadrul coaliției după ce partidul său s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare din Germania în weekend, a declarat la 24 februarie că țara sa nu își poate permite o paralizie politică într-un moment în care politica externă a Washingtonului se schimbă, iar economia germană este în scădere.
„Pentru mine, prioritatea absolută va fi consolidarea Europei cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, în materie de apărare, a declarat Merz.
Merz, liderul alianței de centru-dreapta CDU/CSU, a declarat că nu are „niciun fel de iluzii cu privire la ceea ce vine dinspre America”.
„După declarațiile lui Donald Trump din ultima săptămână, este clar că americanii sunt în mare măsură indiferenți față de soarta Europei”, a spus el într-o discuție televizată postelectorală cu alți lideri de partid, un eveniment tradițional după alegerile din Germania.
„Sunt foarte curios să văd cum ne îndreptăm spre summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie - dacă vom mai vorbi despre NATO în forma sa actuală sau dacă va trebui să stabilim o capacitate europeană independentă de apărare mult mai repede”, a adăugat Merz.
Într-una dintre cele mai importante alegeri din Germania de după cel de-al Doilea Război Mondial, CDU/CSU a terminat pe primul loc cu 28,5% din voturi, potrivit cifrelor oficiale.
- Te-ar putea interesa și: Creștin-democrații, pe cale să câștige alegerile în Germania, după o prezență record la urne
Rezultatele vor permite probabil partidelor mainstream să formeze un guvern și să țină partidul de extremă dreapta AfD în afara guvernului.
Candidații parteneri de coaliție sunt SPD de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz, care a pierdut aproape 10 puncte procentuale față de acum patru ani și a primit 16,4% din voturi. De asemenea, mai sunt Verzii, care au terminat pe locul patru cu 11,6%. AfD a fost al doilea cu aproximativ 20,8%.
Scholz va rămâne probabil în funcție ca cancelar interimar până la formarea unui nou guvern.
În ciuda tensiunilor recente din cadrul alianței transatlantice, Trump a salutat rezultatele, publicând pe platforma sa de socializare că victoria conservatorilor a fost „o zi mare pentru Germania”.
„La fel ca SUA, oamenii din Germania s-au săturat de agenda lipsită de bun simț, în special în ceea ce privește energia și imigrația”, a scris Trump.
Premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, l-au felicitat pe Merz pentru victoria partidului său și au subliniat, de asemenea, necesitatea unor eforturi sporite de securitate europeană.
„Aștept cu nerăbdare să lucrez cu noul guvern pentru a aprofunda relația noastră deja puternică, pentru a spori securitatea noastră comună și pentru a oferi creștere pentru ambele țări”, a scris premierul britanic Keir Starmer pe X.
Președintele francez, Emmanuel Macron, care urmează să se întâlnească cu Trump la Washington pe 24 februarie, a declarat: „Suntem mai hotărâți ca niciodată să realizăm lucruri mărețe împreună pentru Franța și pentru Germania și să lucrăm pentru o Europă puternică și suverană”.
„În această perioadă de incertitudine, suntem uniți pentru a face față marilor provocări ale lumii și ale continentului nostru”, a mai spus Macron.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat, de asemenea, pe Merz, scriind pe rețelele de socializare că „Europa trebuie să fie capabilă să se apere, să-și dezvolte industriile și să obțină rezultatele necesare”.
„Europa are nevoie de succese comune, iar aceste succese vor aduce o unitate și mai mare în Europa”, a scris el.
- Citește și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina
În urma discuțiilor recente privind posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii în Ucraina în urma unui acord de armistițiu, Friedrich Merz a spus că este prea devreme pentru a discuta despre astfel de eforturi.
„Văd lucrurile la fel ca cancelarul [Scholz]. Aceasta nu este deloc o întrebare în acest moment”, a spus Merz, care a susținut în mod regulat continuarea ajutorului pentru Kiev.
Scholz a declarat pe 18 februarie că discuțiile privind trimiterea forțelor de menținere a păcii au fost „complet premature” și „extrem de nepotrivite” în timp ce războiul este în desfășurare.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers la Kiev pe 24 februarie pentru a se întâlni cu Zelenski, în semn de sprijin suplimentar din partea Europei pentru Ucraina.
Trump i-a tulburat pe aliații tradiționali ai SUA din Europa cu disponibilitatea sa de a relua relațiile diplomatice cu președintele rus, Vladimir Putin, și de a negocia sfârșitul războiului din Ucraina.
Liderii europeni sunt îngrijorați că Ucraina și Europa vor fi marginalizate în acest proces.
Trump s-a plâns de mult timp că națiunile europene nu plătesc suficient pentru propria apărare și a pus adesea la îndoială viabilitatea pe termen lung a NATO.
În remarcile sale postelectorale, Merz a spus: „Intervențiile de la Washington nu au fost mai puțin dramatice și drastice și, în cele din urmă, scandaloase decât intervențiile pe care le-am văzut de la Moscova”.
El s-a referit astfel la susținerea deschisă a apropiatului lui Donald Trump, Elon Musk, în campania electorală, în favoarea partidului de extremă dreapta AfD.
„Suntem sub o presiune atât de mare din partea celor două părți încât prioritatea mea absolută acum este să creez unitate în Europa”, a adăugat Merz.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să renunțe la funcție, dacă aceasta ar aduce Ucrainei pacea și aderarea la NATO. El a vorbit într-o conferință de presă, la Kiev, pe 23 februarie, în ajunul celei de-a treia aniversări a invaziei rusești în Ucraina.
„Dacă există pace pentru Ucraina, dacă este cu adevărat nevoie ca eu să-mi părăsesc postul, sunt pregătit... Pot să-l schimb pentru NATO”, a declarat Zelenski.
Conferința sa de presă a avut loc și la finalul unei săptămâni dificile în care noul președinte american, Donald Trump, l-a presat să negocieze cu Rusia, să facă alegeri prezidențiale și să cedeze Statelor Unite o parte din zăcămintele de minerale ale Ucrainei, în schimbul ajutoarelor de până acum pentru țara sa.
Abordând aceste tensiuni, Zelenski a spus că-și dorește „foarte mult o înțelegere reciprocă cu Trump”.
Cu toate acestea, el a pus sub semnul întrebării suma de 500 de miliarde de dolari despre care președintele american a spus că a fost acordată Ucrainei ca sprijin și pe care ar vrea să o recupereze prin înțelegeri economice cu Ucraina.
Zelenski a spus că cifra reală este mai aproape de 100 de miliarde de dolari. De asemenea, a declarat că nu va recunoaște granturile anterioare acordate de SUA ca fiind împrumuturi.
Liderul de la Kiev cere aliaților occidentali garanții de securitate înainte de a negocia vreun acord de pace cu Rusia. „Garanțiile de securitate din partea lui Trump sunt foarte necesare”, a spus Zelenski.
Fisuri transatlantice
În ultima săptămână, Donald Trump l-a criticat aspru pe Zelenski, sugerând chiar că acesta este responsabil pentru declanșarea conflictului din Ucraina – deși președintele american a revenit ulterior asupra acestor declarații într-un interviu la radio Fox News, afirmând că Zelenski nu ar fi trebuit să permită Rusiei să atace.
La rândul său, Zelenski l-a înfuriat și el pe Trump prin afirmația că acesta trăiește într-un „spațiu de dezinformare”.
Liderii europeni i s-au alăturat lui Zelenski în exprimarea temerilor legate de riscul unei dezbinări a Occidentului și de posibilitatea ca țările europene lor să fie excluse din discuțiile privind încheierea războiului.
Liderii europeni au purtat în ultimele zile discuții organizate în grabă pe această temă.
Pe 24 februarie, în timp ce unii lideri europeni vor merge la Kiev pentru a marca trei ani de la invazia rusească pe scară largă a Ucrainei, președintele francez Emmanuel Macron va zbura în direcția opusă, la Washington, pentru discuții cu Trump.
Lui Macron i se va alătura mai târziu și premierul britanic, Keir Starmer, iar ambii lideri europeni vor încerca să găsească limbă comună cu Trump în privința pașilor următori în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Creștin-democrații, pe cale să câștige alegerile în Germania, după o prezență record la urne

Blocul creștin-democraților germani, CDU-CSU, a obținut primul loc la alegerile parlamentarele anticipate de duminică, arată datele exit poll. Liderul opoziției creștin-democrate, Friedrich Merz, urmează să conducă negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare și devină cancelar.
Creștin-democrații aflați în opoziție au obținut 28,5% din voturi, arată un exit poll al televiziunii publice ZDF.
Partidul de extremă dreapta AfD s-a clasat al doilea, cu aproximativ 20%. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria partidului.
Pe locul al treilea s-au clasat social-democrații aflați la guvernare, SPD, cu 16,5%. Acesta este cel mai slab rezultat din istoria partidului.
Verzii, un alt partid aflat la guvernare, au obținut 12%, potrivit sondajului la ieșirea de la urne al ZDF. Al treilea partid al fostei coaliții de guvernământ, liber-democrații, FDP, s-a menținut în jurul pragului de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Un avânt târziu în campanie i-a adus partidul de extremă stânga, Die Linke, 9% din voturi, iar un alt partid de pe același segment, BSW, condus de Sahra Wagenknecht, a reușit și el să treacă pragul cu 5%.
Deutsche Welle a scris că prezența la vot a atins un nivel record de 84%.
Posibile coaliții
Rezultatele pregătesc terenul pentru negocieri de coaliție prelungite și probabil vor duce la formarea unei alianțe tripartite, ca cea în frunte cu social-democratul Olaf Scholz, care s-a destrămat în noiembrie, ducând la anticipatele de acum, observă Reuters.
Poate reintra la guvernare unul sau chiar două din cele trei partide ale nepopularei coaliției vechi, inclusiv social-democrați.
În vârstă de 69 de ani, creștin-democratul Friedrich Merz care urmează să conducă negocierile nu are experiență guvernamentală anterioară, dar a promis că va oferi o conducere mai fermă decât Scholz și că va colabora mai strâns cu aliații-cheie ai Germaniei, readucând țara în centrul politicii europene.
Ar fi teoretic posibilă o coaliție a creștin-democraților lui Merz și cu verzii, dar este mai puțin plauzibilă din cauza divergențelor lor în politica internă.
Oricum, niciunul din partidele mainstream nu vor vreo alianță cu AfD-ul.
Având în vedere afilierea acestui partid cu neo-naziști, partidele mainstream au spus că se pot uni pentru a forma un „firewall” (zid de protecție) cu scopul menținerii extremiștilor în afara guvernării.
Îngrijorări și planuri
Campania a scos la iveală îngrijorări ale germanilor cu privire la nivelul de trai și scumpirea vieții, cu numai 27% dintre ei considerând că situația lor se îmbunătățește.
De asemenea, atitudinile față de migrație s-au înăsprit, iar opinia publică germană s-a îndepărtat de vechea atitudine din timpul crizei migranților de acum un deceniu, că refugiații sunt bineveniți.
Noua administrație americană, inclusiv vicepreședintele JD Vance și miliardarul Elon Musk, a intervenit în campania germană, pronunțându-se în favoarea taberei anti-imigranți, reprezentată de AfD. Dar rezultatele arată că pariul nu a funcționat.
Merz este un pro-european convins și adept ale unei relații transatlantice strânse. El crede că UE trebuie să fie strâns unită pentru a putea trata cu încredere cu președintele american, Donald Trump, care a amenințat blocul comunitar cu un război comercial.
La aflarea rezultatelor alegerilor, liderul creștin democraților germani a spus că prioritatea sa este să întărească unitatea Europei pentru a contracara atât interferențe din Statele Unite, cât și amestecul Rusiei.
„Intervențiile de la Washington nu au fost mai puțin dramatice și în definitiv revoltătoare decât cele pe care le-am văzut din partea Moscovei”, a spus Merz într-o referință la sprijinul dat extremei drepte germane de Elon Musk.
În ceea ce privește sprijinirea Ucrainei, liderul conservator german a semnalat clar în timpul campaniei că va vrea să facă mai mult decât social-democratul Scholz și că va livra Ucrainei inclusiv rachete cu rază de acțiune lungă. Iar aceste livrări trebuie să aibă loc „într-un cadrul european coordonat”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Atac masiv al Rusiei cu drone și rachete asupra Ucrainei, sunt înregistrate victime

Forțele ruse au lansat un atac masiv în timpul nopții asupra Ucrainei, folosind 267 de drone de atac Shahed, diverse UAV-uri momeală și trei rachete balistice Iskander-M/KN-23, a anunțat Forțele Aeriene Ucrainene pe 23 februarie.
Armata ucraineană a declarat că a reușit să doboare 138 de drone în mai multe regiuni, inclusiv în orașe și locații strategice precum Harkov, Poltava, Sumî, Kiev, Cernihiv, Cerkasî, Kirovohrad, Jîtomîr, Hmelnițkîi, Rivne, Mîkolaiv, Odesa și Dnipropetrovsk.
Alte 119 drone momeală și-ar fi pierdut semnalul fără a provoca daune confirmate.
Cu toate acestea, au fost înregistrate pagube semnificative și numeroase victime în mai multe regiuni.
Numărul exact al victimelor și amploarea pagubelor erau încă evaluate, dar se aștepta ca impactul asupra civililor să fie ridicat.
Potrivit Serviciului de Urgență al Ucrainei, atacurile cu drone au provocat incendii și daune structurale în trei districte din Kiev. O casă privată a luat foc, iar alte două au fost avariate. În districtul Pechera, o explozie a spart geamurile unei clădiri nelocuite.
La Krivoi Rog, în regiunea Dnipropetrovsk, forțele ruse au lovit infrastructura civilă, ucigând o persoană și rănind alte cinci. Serviciile de urgență au raportat că, în urma atacului, a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 60 de metri pătrați.
Salvatorii au scos un bărbat și o femeie de sub dărâmături, însă bărbatul a murit ulterior la spital. Printre răniți se numără patru femei și un bărbat, trei dintre aceștia rămânând spitalizați, unul în stare critică.
În Zaporojie, o femeie de 53 de ani a fost rănită și spitalizată în urma unui alt atac rusesc cu drone. Explozia a provocat un incendiu într-o clădire rezidențială cu două etaje și într-un camion, flăcările extinzându-se pe o suprafață de 80 de metri pătrați. Unda de șoc și resturile proiectate au avariat și case din apropiere.
În ciuda numeroaselor dovezi, guvernul rus neagă că ar viza infrastructura civilă în timpul invaziei sale asupra Ucrainei.
Oficialii ucraineni și organizațiile internaționale clasifică aceste atacuri drept crime de război, subliniind că sunt nu doar deliberate, ci și indiscriminate, vizând zone rezidențiale, școli, spitale și infrastructură esențială, precum rețele electrice și sisteme de alimentare cu apă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Prima etapă a armistițiului în Gaza se apropie de sfârșit, odată cu eliberarea a șase ostatici israelieni

Gruparea palestiniană Hamas, desemnată drept organizație teroristă de SUA și UE, a eliberat șase ostatici israelieni – ultimii supraviețuitori dintr-un grup de 33 care urmau să fie eliberați în prima etapă a armistițiului din Gaza.
Doi dintre acești ostatici au fost ținuți de Hamas timp de aproape un deceniu, după ce au intrat singuri în Gaza.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a salutat pe platforma X eliberarea acestora, afirmând că au fost salvați „din adâncurile iadului” și că acum pot începe procesul de recuperare alături de familiile lor.
În schimb, Israelul urmează să elibereze 602 prizonieri palestinieni, inclusiv persoane condamnate pentru diverse infracțiuni și locuitori ai Gazei reținuți după începutul războiului. Aceasta este ultima etapă a schimbului de prizonieri din prima fază a armistițiului. Cei care au primit cele mai lungi pedepse nu vor avea voie să revină în Gaza, fiind trimiși într-o țară terță.
Armistițiul, planificat în mai multe etape, a intrat în vigoare pe 19 ianuarie, însă negocierile pentru a doua fază, care ar presupune încetarea permanentă a războiului, nu au început încă.
„Finalizarea unui acord privind ostaticii este o obligație umanitară, morală și evreiască”, a scris Herzog pe X.
Conflictul a izbucnit pe 7 octombrie 2023, când militanți conduși de Hamas au atacat așezări din sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând 251 de ostatici în Gaza.
Israelul a ripostat cu o ofensivă masivă asupra enclavei palestiniene, care, potrivit autorităților locale, a provocat moartea a zeci de mii de oameni și a strămutat cea mai mare parte a celor 2,3 milioane de locuitori ai Gazei.
Hamas a fost aspru criticată pentru modul în care a orchestrat eliberarea ostaticilor israelieni, incluzând ceremonii publice în care prizonierii erau urcați pe scenă.
Națiunile Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au condamnat Hamas săptămâna aceasta pentru faptul că a expus public cadavrele unor ostatici israelieni morți în Gaza.
Pe 20 februarie, gruparea militantă palestiniană a predat Crucii Roșii cadavrele a patru ostatici, după ce le-a prezentat într-un ceremonial public, înconjurați de luptători înarmați. Printre aceștia se aflau doi copii și mama lor, Shiri Bibas, însă autoritățile israeliene au declarat că trupul din sicriu nu era al ei. Acest incident a pus în pericol armistițiul, Israelul acuzând Hamas de „încălcare gravă” a înțelegerii.
Totuși, pe 21 februarie, Hamas a predat un alt cadavru, pe care familia Bibas l-a confirmat ca fiind al acesteia.
Hamas susține că mama și copiii au fost uciși într-un atac aerian israelian, însă Israelul afirmă că expertizele medico-legale arată că au fost „deliberat” omorâți de captorii lor.
Ultimele patru cadavre care fac parte din acest schimb de prizonieri urmează să fie predate săptămâna viitoare.
Mediatorii spun că ambele părți intenționează să înceapă o nouă rundă de negocieri pentru eliberarea a aproximativ 60 de ostatici rămași – dintre care mai puțin de jumătate sunt considerați în viață – și pentru retragerea trupelor israeliene.
- Citește și: De ce propunerea lui Trump de preluare a Fâșiei Gaza a stârnit reacții puternice în toată lumea
Cu toate acestea, perspectivele unui nou acord sunt complicate de disputele privind viitorul Gazei, agravate de reacțiile regionale la propunerea fostului președinte american Donald Trump de a reloca palestinienii din enclavă și de a transforma Gaza într-o stațiune controlată de SUA.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Socialiștii au cerut la un protest demisia Maiei Sandu

Membri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor (PSRM) au protestat duminică, 22 februarie, la Chișinău, în fața Președinției, cerând organizarea de alegeri prezidențiale anticipate simultan cu cele parlamentare, așteptate anul acesta.
La demonstrația care a durat o oră și jumătate, manifestanții au cerut demisia Maiei Sandu, care a obținut un nou mandat de președintă la alegerile prezidențiale din noiembrie trecut, învingându-l detașat pe candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Vorbindu-le participanților la protest, liderul socialist Igor Dodon, care a pierdut și el în trecut în fața președintei pro-europene, a spus că demonstrația este o primă astfel de acțiune, sugerând că vor urma și altele.
Dodon, care vrea relații mai strânse cu Rusia, nu recunoaște victoria Maiei Sandu la recentele prezidențiale pe motiv ca a fost obținută cu sprijinul masiv al alegătorilor din diaspora.
Dar Stoianoglo are altă părere decât Dodon în legătură cu alegerile și alte chestiuni. El s-a desolidarizat de socialiști după prezidențiale, iar luna aceasta a intrat în coaliție cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, și alți doi politicieni, declarând cu toții că sprijină integrare Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre deosebire de Dodon.
La protestul din 22 februarie, liderul socialiștilor le-a cerut și altor politicieni să i se alăture, în viitor.
Reprezentanții președinției au spus că nu comentează acțiunile politice, iar cei ai partidului de guvernare PAS - că protestele ar trebui îndreptate înspre guvernările anterioare.
„Protestele oamenilor trebuie să fie împotriva inacțiunilor guvernărilor anterioare, care nu s-au îngrijit de securitatea energetică a țării. Ceea ce facem noi este să remediem ceea ce au distrus ei și să construim, în sfârșit, un stat rezilient, capabil să aibă grijă de cetățenii săi”, au spus reprezentanții PAS pentru Europa Liberă, comentând critici din timpul demonstrației vizând scumpirea energiei.
Protestul a avut loc și pe fundalul unei incertitudini în plan internațional în urma schimbării dramatice a poziției Statelor Unite în privința războiului din Ucraina, după începerea celui de-al doilea mandat la Casa Albă a lui Donald Trump, luna trecută.
Trump nu mai vrea să sprijine Ucraina și îl presează pe liderul ucrainean, Volodomir Zelenski, să negocieze cu cel rus, Vladimir Putin, care i-a invadat țara pe scară largă cu aproape trei ani în urmă.
La Chișinău, puterea în frunte cu șefa statului au sprijinit Ucraina în fața agresiunii ruse, în vreme ce Igor Dodon nu a condamnat niciodată invazia, distrugerile și pierderile de vieți omenești pe care aceasta le-a cauzat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski și Putin trebuie să se întâlnească pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmă Trump

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 21 februarie că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, vor trebui să „se întâlnească” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care durează de aproape trei ani.
„Cred că președintele Putin și președintele Zelenski vor trebui să se întâlnească. Știți de ce? Vrem să oprim uciderea a milioane de oameni”, a spus Trump reporterilor la Casa Albă, după ce l-a învestit pe Howard Lutnick în funcția de secretar al comerțului.
„Cred că avem o șansă să ajungem la un acord. A trebuit să mă asigur că Rusia își dorește acest lucru”, a adăugat el, referindu-se la o întâlnire desfășurată săptămâna aceasta la Riad, Arabia Saudită, între cei mai importanți diplomați ai SUA și Rusiei, privind războiul din Ucraina.
Trump a mai spus că nu va merge la Moscova pentru evenimentele din 9 mai dedicate Zilei Victoriei, care marchează aniversarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, și a menționat că SUA sunt aproape de a semna un acord privind mineralele cu Ucraina.
„Cred că suntem destul de aproape, cred că ei își doresc acest acord”, a declarat Trump. „Este important. Este un acord de mare amploare”, a adăugat el.
Trump a făcut presiuni pentru un acord care să pună capăt cât mai curând războiului din Ucraina și a avut convorbiri telefonice separate săptămâna aceasta cu ambii lideri.
- Citește și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică
Zelenski a menționat acordul privind mineralele în discursul său de seară, spunând că speră la un rezultat echitabil.
„Este un acord care poate adăuga valoare relației noastre, iar cel mai important lucru este să stabilim detaliile astfel încât să funcționeze”, a spus el, la două zile după ce Trump l-a criticat dur, numindu-l „dictator” și avertizând că riscă să-și piardă țara dacă nu „acționează rapid”.
Într-un mesaj zilnic pentru ucraineni adresat în fiecare seară, președintele Zelenski a menționat și el acordul privind mineralele, pe 21 februarie, spunând că speră la un rezultat echitabil.
„Europa trebuie și poate face mult mai mult pentru a se asigura că pacea este într-adevăr obținută”, a spus el, după discuțiile cu liderii Germaniei, Poloniei, Suediei, Cehiei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației.
El a afirmat că este posibil să se ajungă la încheierea războiului cu Rusia, deoarece Ucraina și partenerii săi europeni au „propuneri clare”.
„Pe această bază, putem asigura implementarea unei strategii europene, iar acest lucru este important să fie realizat împreună cu America”, a mai declarat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Germania spune că Rusia îi dezinformează alegătorii în favoarea extremei-drepte

Germania a avertizat vineri, cu două zile înainte de alegerile generale, că Rusia a țintit alegătorii cu o campanie de dezinformare menită să ajute formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și să „distrugă încrederea în democrație".
Oficialii de securitate au motive să suspecteze că rețeaua Storm-1516, afiliată Kremlinului, se află în spatele unora dintre campaniile online, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Maximilian Kall, citat de AFP. „Scopul acestor operațiuni de influență este de a distruge încrederea în democrație, de a pune la îndoială integritatea procesului electoral", a mai declarat el într-o conferință de presă la Berlin.
Oficialii germani din domeniul securității trag semnale de alarmă de mai multă vreme cu privire la posibilele tentative susținute de Rusia de a influența votul de duminică, într-un moment în care tensiunile legate de războiul din Ucraina sunt în creștere. Kall a declarat, totuși, că asemenea campanii nu au avut o „rază largă de acțiune".
El a subliniat că „procesul electoral liber din Germania este garantat și vom continua să dezmințim cu promptitudine dezinformările". Scopul uneia dintre campanii ar fi fost de a sugera că AfD, care simpatizează cu Rusia, este persecutată. Kall a spus că s-au difuzat videoclipuri care susțineau în mod fals că buletinele de vot din orașul Leipzig, din estul țării, au fost trimise fără AfD pe ele.
Alte videoclipuri false, care ar proveni din orașul nordic Hamburg, arătau ceea ce se pretindea a fi buletine de vot pentru AfD aruncate într-o mașină de tocat, a spus el. Oficialii electorali locali și-au dat seama rapid că videoclipurile erau dezinformări, a adăugat Kall.
Dezinformare dinspre SUA? Nu cunoaștem
AfD, al doilea în sondaje cu aproximativ 20% din opțiuni, a fost acuzat că are legături cu Moscova și propune oprirea sprijinului militar pentru Ucraina. Partidele principale din Germania s-au angajat de mult timp să nu coopereze cu AfD, ceea ce a făcut partidul de extremă dreapta să își acuze rivalii că îl exclud din procesul democratic.
Experții în dezinformare spun că Storm-1516 a produs anterior videoclipuri false pentru a discredita campania electorală din SUA a democratei Kamala Harris, care a fost învinsă de republicanul Donald Trump.
Kall, răspunzând vineri la întrebări, a spus, pe de altă parte, că oficialii germani nu sunt la curent cu campanii de dezinformare care să fie direcționate dinspre Statele Unite.
Săptămâna trecută, amintește AFP, vicepreședintele american JD Vance, într-un discurs tăios, la Munchen, a cerut partidelor principale din Germania să renunțe la refuzul lor de a colabora cu AfD, în timp ce aliatul-cheie al lui Trump, Elon Musk, a susținut în mod vocal partidul german de extremă dreapta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
O companie ungurească va livra gaze transnistrenilor, la cererea Rusiei (Szijjarto)

O companie comercială deținută de Ungaria va furniza gaze naturale regiunii separatiste transnistrene din Moldova, ca urmare a unei cereri din partea ministrului rus al energiei, a declarat vineri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.
Într-o conferință de presă transmisă live pe pagina de Facebook a lui Szijjarto, acesta a declarat că a fost „abordat” de vicepremierul rus responsabil cu energia cu privire la furnizarea de gaze și că a discutat problema și cu omologul său moldovean - relatează Reuters.
Szijjarto nu a specificat ce companie deținută de Ungaria va furniza gazul, iar ministerul nu a răspuns imediat întrebărilor trimise prin e-mail de Reuters cu privire la acord.
Autoritățile Moldovei nu au comentat de îndată acest anunț.
La sfârșitul lunii ianuarie, prim-ministrul moldovean Dorin Recean a declarat că Uniunea Europeană va oferi 30 de milioane de euro pentru achiziționarea și transportul gazului natural.
Și mai recent, UE și-a sporit cu 100 de milioane de euro un ajutor financiar pentru Moldova pentru a o ajuta să facă față provocărilor din domeniul energetic.
Luna aceasta, autoritățile separatiste din Transnistria au declarat că regiunea a început să primească gaze în cadrul unui împrumut acordat de Moscova și că filiala MET Group, cu sediul în Elveția, MET Gas and Energy Marketing AG, a semnat un acord pe termen scurt pentru a furniza gaze către Moldovagaz în februarie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Netanyahu ordonă operațiuni „intensive” în Cisiordania după explozia mai multor autobuze

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut o „operațiune intensivă împotriva centrelor teroriste” din Cisiordania ocupată. Măsura vine după ce trei autobuze parcate au explodat în centrul Israelului, fără a provoca victime. Autoritățile israeliene spun că indiciile arată un atac terorist.
Exploziile de joi au avut loc într-o zi în care Israelul era în doliu după ce Hamas, considerată organizație teroristă în SUA, UE și Israel, a returnat cadavrele a patru ostatici din Gaza ca parte a unui acord de încetare a focului. Exploziile din autobuze au amintit de bombardamentele din timpul revoltei palestiniene din anii 2000, dar astfel de atacuri sunt acum rare.
Experții au găsit explozibili nedetonați în alte două autobuze, a declarat un purtător de cuvânt al forțelor de ordine. Poliția israeliană a spus că cele cinci bombe sunt identice și echipate cu temporizatoare, iar echipele de experți dezamorsează bombele neexplodate.
Anchetatorii în salopete albe au căutat, de asemenea, dovezi în interiorul carcaselor metalice arse ale autobuzelor, care au explodat într-o parcare din Bat Yam, un oraș de lângă Tel Aviv.
Primarul orașului, Tzvika Brot, a spus că a fost un miracol că nimeni nu a fost rănit. Autobuzele au fost parcate după ce și-au terminat traseele, a spus el.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a acuzat „organizațiile teroriste palestiniene” de producerea exploziilor.
„Raport preliminar – presupus atac terorist. Au fost primite mai multe rapoarte despre explozii care au implicat mai multe autobuze în diferite locații din Bat Yam”, a declarat Poliția într-un comunicat.
Șeful companiei de autobuze, Ofir Karni, a spus că a ordonat imediat tuturor șoferilor de autobuz să oprească și să facă o „inspecție amănunțită” vehiculelor. Presa israeliană a relatat că o dispoziție similară a fost emisă la nivel național.
În același timp, armata israeliană a anunțat vineri dimineață, 21 februarie, că a impus restricții asupra mișcării palestinienilor și a izolat părți din Cisiordania pe fondul operațiunilor de securitate în curs de desfășurare.
Trupele israeliene au realizat în mod repetat raiduri asupra militanților palestinieni din Cisiordania de când atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a declanșat războiul devastator din Gaza. Cel puțin 897 de palestinieni, inclusiv militanți, au fost uciși de forțele israeliene sau coloniști în Cisiordania de la începutul războiului din Gaza, potrivit AFP.
Datele oficiale mai arată că cel puțin 32 de israelieni, printre care și soldați, au fost uciși în aceeași perioadă, în timpul operațiunilor militare din zonă.
Ca parte a acestei represiuni, Israelul a restricționat foarte mult intrarea în țară pentru palestinienii din teritoriile ocupate.
Un grup care se identifică ca o ramură a aripii militare a Hamas, Brigăzile Qassam, din orașul Tulkarem din nordul Cisiordaniei, a postat pe aplicația de mesagerie Telegram: „Nu vom uita niciodată să ne răzbunăm pe martirii noștri atâta timp cât ocupația este pe pământurile noastre”. Grupul nu a revendicat însă responsabilitatea pentru atac.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul cere Tiraspolului eliminarea unor „tarife abuzive” la transportul de mărfuri

Autoritățile de la Chișinău au cerut Tiraspolului în prima reuniune din acest an a grupurilor de experți în domeniul transporturilor, să elimine „tarifele abuzive” aplicate de așa-zisele autorități din stânga Nistrului la transportul mărfurilor cu vehicule ce cântăresc peste 18 tone.
Într-un comunicat de presă emis vineri, 21 februarie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a spus că aceste taxe sunt „discriminatoare și dăunătoare pentru relațiile economice dintre cele două maluri ale Nistrului”.
La schimb, spun reprezentanții instituției, Chișinăul a propus reparația drumurilor deteriorate din stânga Nistrului.
Discuțiile reprezentanților din grupurile de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, cu participarea experților de la Chișinău și Tiraspol desfășurate joi, 20 februarie, au avut loc în contextul în care autoritățile de la Chișinău au înaintat mai multe condiții Tiraspolului, pentru a permite tranzitarea gazelor spre stânga Nistrului.
Se întâmplă după ce așa-numitele autorități au refuzat ajutorul UE de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice din regiune.
Una dintre condițiile înaintate de Chișinău se referă și la demontarea mai multor posturi de control și obstacole din beton, instalate de așa-zisele autorități de la Tiraspol atât în Zona de Securitate, cât și pe întreg teritoriul regiunii transnistrene, sub pretextul „amenințărilor teroriste”, invocate în condițiile instituirii codului roșu în regiune, la scurt timp după invazia rusească în Ucraina din 2022.
- Vezi și: Tiraspolul a demontat, deocamdată, doar posturi de control din interiorul regiunii transnistrene
Chișinăul a cerut, în repetate rânduri, demontarea acestor noi posturi, spunând că instalarea lor încalcă nu doar Acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, ci și pe cel de la Odesa, semnat la 20 martie 1998, care prevede reducerea contingentului de pacificatori și trecerea la un sistem de patrulare mobilă în Zona de Securitate.
Chișinăul a mai cerut Tiraspolului să elibereze deținuți din închisorile din stânga Nistrului, să întoarcă sediul liceului „Evrika” din Râbnița și să păstreze televiziunea publică Moldova 1 în grila de emisie din regiune.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Șeful diplomației SUA spune că o întâlnire Trump-Putin depinde de progresul către oprirea războiului din Ucraina

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus joi că o eventuală întrevedere între Trump și Putin va depinde de evoluția progreselor în încetarea războiului din Ucraina. Între timp la Kiev președintele Volodimir Zelenski a avut o întrevedere cu emisarul SUA pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellog.
Oficialul american a declarat într-un interviu că i-a spus ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în timpul întâlnirii lor din 18 februarie în Arabia Saudită că nu va exista o întâlnire între președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin „până când nu vom ști despre ce va fi întâlnirea”.
Astfel de întâlniri nu au loc de obicei „până când nu știi că s-a obținut un rezultat sau un progres”, a adăugat el.
La discuțiile de la Riad, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe pentru a negocia o cale de a pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Atât Putin, cât și Trump au spus că vor să organizeze un summit.
„Momentul când va avea loc acea întâlnire depinde în mare măsură dacă putem face vreun progres către încheierea războiului din Ucraina”.
Rubio a făcut aceste declarații pe 20 februarie într-un interviu cu jurnalista americană Catherine Herridge într-un interviu difuzat pe X.
- Te-ar putea interesa și: Analiză | Chiar ar putea SUA și Rusia să încheie un acord fără Ucraina?
Președintele american Donald Trump face presiuni pentru a obține un acord rapid care să pună capăt războiului. Tacticile sale au alarmat Ucraina și guvernele europene, care se tem că Rusia și SUA ar putea încheia un acord care ignoră interesele lor de securitate.
Pe 19 februarie, Trump a șocat Ucraina și aliații săi europeni, numindu-l pe președintele Volodimir Zelenski „dictator” și dând vina pe Ucraina pentru invazia pe scară largă a Rusiei.
SUA absente, Rusia și China - prezență la nivel înalt la G20
Lavrov a participat pe 20 februarie la o reuniune a Grupului celor 20 de națiuni în Africa de Sud unde s-a întâlnit și cu ministrul chinez de Externe Wang Yi.
Lavrov a declarat că relațiile Rusiei cu China „au devenit și rămân un factor din ce în ce mai semnificativ în stabilizarea situației internaționale și în prevenirea alunecării acesteia într-o confruntare totală”, potrivit unui comunicat emis de Ministerul rus de Externe.
Wang le-a spus altor miniștri de externe din G20 că se deschide o „fereastră pentru pace” pentru Ucraina, iar China sprijină „toate eforturile care conduc la pace”, potrivit unui comunicat al ministerului chinez de Externe.
G20 este alcătuit din 19 dintre cele mai mari economii ale lumii, Uniunea Europeană și Uniunea Africană. Africa de Sud deține în prezent președinția rotativă a organizației, al cărei scop este de a reuni țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pentru a crea o bază pentru stabilitatea economică globală și pentru a încuraja cooperarea.
Secretarul de stat SUA, Marco Rubio, nu a participat la reuniunea G20 pe fondul tensiunilor cu Africa de Sud pe care administrația Trump o acuză că are politici anti-americane.
SUA au fost reprezentate la G20 de Dana Brown, ambasadorul interimar în Africa de Sud.
Întrevedere Zelenski - Kellog la Kiev
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus joi, 20 februarie, că a avut o „discuție bună” cu generalul Keith Kellog, trimisul președintelui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina. După întrevederea celor doi era planificată o conferință de presă, dar aceasta a fost anulată.
În declarațiile sale de după întrevederea cu oficialul american, Zelenski a spus că este important pentru Ucraina și „întreaga lume liberă” ca puterea americană „să existe”. Președintele ucrainean a spus că a discutat cu trimisul american despre situația de pe câmpul de luptă, returnarea prizonierilor de război și garanțiile eficiente de securitate.
Zelenski a reiterat că Ucraina dorește să asigure o pace „puternică și de durată” și că este pregătită de un „acord puternic, eficient de investiții și securitate cu președintele Statelor Unite”. O primă variantă a acestui acord, prezentată de secretarul Trezoreriei, Scott Besent, aflat la Kiev la începutul acestei săptămâni, a fost respinsă de președintele ucrainean.
Citește și: SUA: Nu toți republicanii sunt de acord cu criticarea lui Zelenski
„Succesul ne unește pe toți. Relaţiile puternice Ucraina-SUA aduc beneficii întregii lumi. Îi mulțumesc generalului Kellogg pentru munca comună de a obține rezultate importante”, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski pe X și pe Facebook la finalul întrevederii cu trimisul președintelui Trump pentru Rusia și Ucraina.
Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu - premiată pentru angajamentul în consolidarea democrației

Președinta Maia Sandu a primit Premiul Reinhard Mohn 2025 din partea Fundației Bertelsmann la Gütersloh în Germania pentru consolidarea democrației.
Șefa statului moldovean a menționat pe pagina sa de Facebook că acest premiu este „o recunoaștere a muncii tuturor celor care cred în libertate și construiesc o Moldovă mai bună.”
În postarea sa, Maia Sandu a ținut să menționeze și faptul că „în fiecare zi, moldovenii pun umărul la o Moldovă mai puternică, liberă și democratică”, iar „efortul lor este recunoscut și de partenerii noștri internaționali.”
Al doilea laureat al premiului din acest an este antreprenorul și filantropul german, Michael Otto.
Președinta va dona suma aferentă acestui premiu - 100.000 de euro pentru proiecte în satul său natal, Risipeni, raionul Fălești.
Anterior, Sandu a mai donat componentele bănești ale premiilor primite, cum ar fi „Timișoara pentru Valori Europene” în ianuarie 2024 sau Premiul Robert Blum pentru democrație de la Leipzig, Germania, în mai 2024.
Premiul Reinhard Mohn este o distincție înființată relativ recent de Fundația Bertelsmann. El a fost acordat începând din 2011, de exemplu fostului pastor est-german și președinte al Germaniei reunificate Joachim Gauck, pentru apărarea democrației, sau președintelui Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, pentru cum a ajutat ca țara lui să devină „smart country”, adică guvernată în mare măsură digital.
Anul acesta a fost prima dată când au fost doi laureați ai premiului înființat în memoria omului de afaceri german Reinhard Mohn (1921-2009), întemeietorul Fundației Bertelsmann, care este cea mai mare fundație din Germania.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te