Premierul Mihai Tudose crede că modificarea Codului fiscal prin Ordonanță de Urgență a dus la „o inflamare excesivă” a opiniei publice și că oamenii care au ieșit în fața guvernului ar fi fost trimiși de bănci, care „au dat liber angajaților să participe la miting”.
Șeful guvernului român a preluat discursul naționalist al șefului său de partid, Liviu Dragnea și a declarat că măsurile privind externalizarea profitului „au inflamat niște multinaționale".
În timpul ședinței de guvern și după, în Piața Victoriei s-au aflat permanent protestatari, la prânz, mulți oameni și-au petrecut pauza de masă aici, grupuri de sindicaliști au făcut de permanență cu vuvuzele, măști, pancarte și steaguri, cu toții nemulțumiți de schimbările operate de guvern în Codul Fiscal.
Multe dintre aceste modificări sunt de neînțels, după cum au declarat inclusiv reprezentanții Consiliului Fiscal, instituție care a dat aviz negativ proiectului adoptat miercuri.
Noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, prevede printre altele reducerea impozitului de la 16% la 10%, pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii și activități agricole, în vreme ce, contribuțiile sociale obligatorii se reduc cu două procente (de la 39,25% la 37,25%).
Cea mai controversată măsură se referă la trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat.
Potrivit companiei de consultanță și audit Deloitte, care a făcut mai multe simulări aplicând noile reguli, leafa medie brută ar trebui să crească cu 16,6% pentru a păstra neschimbată valoarea netă a salariului.
În plus, specialiștii de la Deloitte susțin că angajații care beneficiază de scutirea de impozit pe venit în acest moment, cum sunt programatorii IT şi persoanele cu grad de handicap, vor suporta o micşorare a salariului net, chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute la nivelul costului total actual.
Pe scurt, în 2018 salariații români vor avea un impozit de 10% pe venituri, vor asuma contirbuții sociale de 35%, în vreme ce patronii lor vor plăti contribuții doar de 2,25%.
Pe de altă parte, reducerea contribuţiei pentru Pilonul II de pensii de la de la 5,1%, cât este în prezent la 3,75%, cât prevede noul Cod Fiscal va însemna o reducere de 20% a pensiilor private pentru români, după cum a anunţat deja Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Dincolo de mărirea pensiilor și de creșterea salariului minim la 420 de euro (1900 lei), ministrul de finanțe Ionuț Mișa a spus că potrivit noilor prevederi angajatorii vor răspunde penal în cazul în care vor reține contribuțiile sociale din salariul brut și a avertizat multinaționalele că trebuie să plătească taxe și impozite în România, nu în țările lor de origine.
Sindicatele sunt nemulțumite de noile ecuații fiscale și anunță că se pregătesc de grevă generală, simulările Blocului Național Sindical (BNS) arată spre exemplu că pentru un muncitor la Dacia-Renaul, salariul ar putea să scadă cu o sumă cuprinsă între 50 și 150 de euro.
Politicienii din opoziție spun că vor ieși în stradă și vor reclama noul Cod Fiscal la Curtea Constituțională.
Patronatele și sindicatele sunt nemulțumite, fiindcă e un joc de sumă nulă, primarii sunt și ei nemulțumiți pentru că odată cu scăderea impozitului pe venit vor scădea și fondurile lor.
La bugetele cele mai mari, ale municipiilor Timișoara și Cluj, mai mult de o treime din bani vin direct din impozitele salariaților, adică aproape 90 de milioane de euro pe an.
Din cauza modificărilor operate, 30 de milioane din acești bani nu se vor mai întoarce în bugetele locale și vor rămâne la guvern.
