Linkuri accesibilitate

România. Politicienii pușcăriabili și pușcăriașii eliberați


Protest împotriva politicenilor români penali, București, 13 februarie 2017.
Protest împotriva politicenilor români penali, București, 13 februarie 2017.

Grațierea colectivă e o tradiție a guvernărilor PSD preluată din perioada ceaușistă.

Parlamentarii români sunt nervoși că sunt numiți „penali” sau „pușcăriabili” atunci când au dosare penale, așa că ar vrea să fie protejați de o lege care să le asigure prezumția de nevinovăție, iar în cazul încălcării acesteia să existe măsuri reparatorii.

Deputatul social-democrat de Alba Ioan Dîrzu susține că ar fi vorba despre aplicarea unei directivie europene privind prezumția de nevinovăție, în vreme ce ministrul justiției,Tudorel Toader își asigură colegii de coaliție că proiectul de lege în acest sens e gata deja, a trecut de guvern și se află la parlament.

Deputatul liberal Daniel Fenechiu explică însă că PSD vrea să exploateze în sens politic o directivă tehnică, fiindcă social-democrații „mută în plan politic efectele unei prezumţii care funcţionează în plan juridic”.

E o situație la limită între drepturile unor politicieni de a-și proteja imaginea și dreptul general valabil opinie.

Totul a pornit de la o declarație a președintelui Klaus Iohannis care a spus că „persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului”.

Lucrurile sunt în desfășurare, fiindcă PSD vrea să discute în această săptămână legea care să le apere onorabilitatea știrbită de dosarele penale.

În același timp, în bătălia cu justiția sunt deschise noi fronturi în fiecare zi și în așteptarea Legii grațierii care este aproape gata, ministrul justiției se miră de amploarea eliberărilor din penitenciare a celor care au avut de suferit din cauza condițiilor sub standardele europene.

Este vorba despre Legea privind recursul compensatoriu (169/2017) potrivit căreia pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare din 2012 încoace, fiecare deținut va beneficia de șase zile considerate ispășite.

La sfârșitul săptămânii trecute au ieșit deja din închisori peste 500 de persoane din închisoare, urmând să mai fie eliberate încă 4000.

Între ele se află oameni care au fost condamnați pentru fapte cu violență, tâlhării și violuri, inclusiv câțiva care închiși pentru omor. Beneficiază de această facilitate și vor fi eliberați inclusiv cei care au primit pedepse pentru corupție.

Prevederea din Legea recursului compensatoriu oferă de fapt posibilitatea oricărui deținut din România să iasă înainte de termen, textul legislativ precizează că „se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene”.

Altfel spus, fapta nu contează absolut de loc și nici camera în care a fost cazat un deținut, câtă vreme niciun penitenciar din România nu îndeplinește standardele cerute în Uniunea Europeană.

Liderul sindicatului Equitas din penitenciarul de femei Târgşor Adrian Grigoroiu susţine că aplicarea acestei Legi este o „graţiere mascată“, care va încuraja infractorii.

Cele mai multe dintre deținutele care vor fi eliberate se vor întoarce în scurt timp, susține liderul sindical.

Sindicatele din domeniu consideră că Legea recursului compensatoriu nu este o măsură bună, dar pentru politicieni, condamnarea României la CEDO pentru că nu le oferă deținuților condiții umane, a fost doar un pretext pentru a-i elibera mai devreme pe corupții care au avut funcții publice sau au fost clienți politici ai diferitelor guvernări.

Nu au fost alocați mai mulți bani Administrației Penitenciarelor pentru remedierea situației, ci doar se află în curs de eliberare mii de persoane.

Grațierea colectivă e o tradiție a guvernărilor PSD preluată din perioada ceaușistă.

Urmează și grațierea propriu-zisă atât de aștetptată de politcienii cu probleme penale, care nu mai vor să li se amintească acest lucru și care pentru liniștea lor au și pregătit o lege în acest sens.

XS
SM
MD
LG