România pare să aleagă trendul regional al statelor în care iliberalismul prinde rădăcini. Studiul din acest an al Institutului privind Varietățile Democrației așază România pe lista neagră a statelor în care indicii democratici au scăzut cel mai mult în ultimii doi ani. Este vorba despre șase țări: în fața României se află, în ordine: Brazilia, Polonia, Turcia și Croația, iar după, Statele Unite ale Americii. Din acest grup în care democrația deviază, trei sunt țări ale Uniunii Europene provenite din vechiul lagăr socialist. În România, potrivit cercetării, guvernul a limitat statul de drept și libertățile individuale sub pretextul rezolvării chestiunii corupției. De asemenea, România este citată alături de Iran, Sri Lanka și Turcia pentru declinul „puternic” al accesului egal la îngrijire medicală și educație.
Declinul statului de drept e vizibil în majoritatea statelor foste comuniste, dar mai ales în Polonia, Ungaria și România, țări care acceptă democrația electorală și piața liberă, dar care încearcă tot mai mult să pună justiția sub control politic. Prin definiție, statul de drept este un stat constituțional în care puterea guvernamentală se exercită prin constrângeri legale: în care este respectată supremația legii. Folosirea arbitrară a puterii sugerează, prin opoziție, absența statului de drept. Câteva exemple recente demonstrează trendul accelerat descendent al României: schimbarea legilor justiției care taie din puterile și independența magistraţilor, modificarea codurilor penal și de procedură penală, care aproape abrogă abuzul în serviciu și desființează neglijența în serviciu. Încercările repetate de eliminare din fruntea DNA a Codruței Kovesi procuroarea șefă anticorupție, înainte de finalizarea mandatului său, sunt forme adiacente prin care statul de drept este abuzat.
Folosirea discreționară a puterii majorității guvernamentale pentru slăbirea Justiției afectează în mod direct dezvoltarea coerentă a celorlalte politici de stat. Există, bineînțeles și reversul medaliei, abuzul instituțiilor de forță împotriva cetățenilor, constatat de rapoartele anuale ale Departamentului de stat al Statelor Unite, dar și de alte documente întocmite de instituții internaționale independente. Minoritățile sexuale sunt marginalizate, în vreme ce toate partidele din parlament susțin, cu câteva excepții individuale, modificarea Constituției în defavoarea comunității gay. Școlile în limba maternă pentru maghiari se restrâng din motive subiective, proprietățile Bisericii Greco-Catolice nu sunt restituite de aproape 30 de ani și se află în procese nesfârșite. Mass-media se află în suferință și a devenit în mare parte instrument de propagandă pentru coaliția aflată la putere, în schimb bastioanele independente din presă tind să preia rolul militant, abandonat de Opoziție, fără ca imparțialitatea jurnalistică să-și poată găsi cu ușurință spațiul natural.
România se pregătește, așadar, pentru o democrație second hand, agreată de alegătorii fără mari pretenții, pentru care existența statului de drept nu e crucială. În schimb, legitimarea prin vot a democrației iliberale este o versiune tot mai convenabilă pentru elitele politice cu vederi autoritare.
