Linkuri accesibilitate

„Dictatura majorității”: prejudiciul României dacă se aplică modificările Codului Penal


Parlamentul de la Bucureşti

Cel puțin două miliarde de euro în trei ani pentru abrogarea neglijenței în serviciu și pentru restrângerea abuzului.

„Dictatura majorității”: prejudiciul României dacă se aplică modificările Codului Penal
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00
Link direct


Președintele Klaus Iohannis a acuzat Parlamentul că aplică dictatura majorității, după ce Camera Deputaților a adoptat modificările Codului Penal. Coaliția guvernamentală a avut doar două voturi în avantaj: au fost 167 „pentru”, față de 165 cât înseamnă minimul necesar.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care în general sprijinea proiectele puterii, de data aceasta a preferat să se abțină, probabil mai mult din rațiuni electorale, decât pe baza principiilor.

Alegătorii maghiari sunt în marea lor majoritate adepți ai regulilor democratice și opozanți ai PSD. Grupul minorităților a sprijinit în schimb puterea, în ciuda scandalului creat de modificările aduse Codului Penal.

Marți, UDMR a declarat oficial într-o postare pe Facebook că nu susține noile modificări ale Codului Penal și s-a abținut de la votul final din Senat:

Postarea UDMR de pe Facebook de marți 3 iulie 2018
Postarea UDMR de pe Facebook de marți 3 iulie 2018

Pe de altă parte, dacă senatorii UDMR nu ar fi fost prezenți marți în Senat, nu s-ar fi întrunit cvorumul necesar, iar legea nu ar fi putut fi votată acolo, și nici trimisă apoi spre adoptare miercuri Camerei Deputaților.

Deci simpla prezență a senatorilor UDMR la votul final din Senat a dus în final la adoptarea noilor modificări din Codul Penal pe care UDMR a spus că nu le susține.

Social-democrații au reușit „să distrugă demnitatea actului de legiferare”, a declarat președintele Iohannis, argumentând că dezbaterea privind modificările Codurilor Penal și de Procedură Penală a fost „lipsită de transparență” și cu „rezultat previzibil”.

Schimbarea cea mai discutabilă se referă la abuzul în serviciu, care a fost parțial dezincrimnat...

Schimbarea cea mai discutabilă se referă la abuzul în serviciu, care a fost parțial dezincrimnat (Articolul 297). Noua definiție precizează că se consideră abuz doar dacă inculpatul obține foloase pentru sine sau pentru membri ai familiei până la gradul al doilea. Altfel spus, dacă prejudiciul merge spre o terță persoană sau spre partid, n-ar mai fi vorba despre un abuz în serviciu. În plus, s-a introdus un prag minim echivalent cu salariul minim brut, 1900 de lei (420 de euro) pentru care cineva poate fi acuzat de abuz în serviciu, pedepsele pentru această infracțiune au fost reduse, iar neglijența în serviciu abrogată.

Parchetul General precizeză într-o analiză făcută înaintea votului final pentru Codul Penal că textul privind abuzul în serviciu, care

Textul privind abuzul în serviciu, adoptat în Senat ieri, „restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, fiind încălcate dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003.”...

fusese adoptat în Senat ieri „restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, fiind încălcate dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003.” Documentul Parchetului General mai precizează că „o categorie largă de funcționari va fi exceptată de la răspunderea penală, chiar dacă și-au încălcat atribuțiile și că reducerea pedepselor va duce automat la reducerea termenului privind prescripția răspunderii penale, ceea ce va face ca multe dosare să se închidă.

Parchetul General avertizează că restrângerea beneficiarilor abuzului în serviciu la soț, părinți, frați și afini până la gradul al doilea „legalizează, practic, celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcționarului public făcute pentru alte persoane. Impactul va fi foarte mare, dacă ținem cont că doar pentru această infracțiune au fost trimise în judecată circa 3000 de persoane între 2014 și 2017, iar prejudiciile ajung la aproape un miliard de euro. În aceeași perioadă, pentru neglijența în serviciu, desființată de modificările adoptate azi de Camera Deputaților ca for decizional, prejudiciul statului depășește un milliard de euro.

Președintele Klaus Iohannis a spus că va folosi toate pârghiile pentru a opri punerea în aplicare a acestor măsuri menite să-i apere pe politicienii acuzați de corupție ...

Președintele Klaus Iohannis a spus că va folosi toate pârghiile pentru a opri punerea în aplicare a acestor măsuri menite să-i apere pe politicienii acuzați de corupție, între ei și pe liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță pentru instigare la abuz în serviciu la 3 ani și 6 luni.

Pare să fie o luptă complicată și în contratimp: Dragnea are nevoie de adoptarea rapidă a modificărilor, dar președintele și opozița vor contesta la Curtea Constituțională noul Cod Penal. Klaus Iohannis va adopta tactica tergiversării pentru a trage de timp, pentru ca în final să retrimită Codul în Parlament, sperând că în acest fel judecătorii de la Înalta Curte vor avea timp să dea verdictul final în dosarul șefului social-democraților.

Să menționăm îm final și că UDMR a declarat oficial marți într-o postare pe Facebook că nu e de acord c

XS
SM
MD
LG