Linkuri accesibilitate

România, principală vinovată pentru eșecul Schengen (sondaj)


Reprezentanți și simpatizanți ai AUR și ai APP protestează în fața ambasadei Austriei din România, după ce Austria a respins candidatura României la Schengen, București, 9 decembrie 2022. Inquam Photos / Octav Ganea
Reprezentanți și simpatizanți ai AUR și ai APP protestează în fața ambasadei Austriei din România, după ce Austria a respins candidatura României la Schengen, București, 9 decembrie 2022. Inquam Photos / Octav Ganea

Majoritatea românilor consideră că respingerea aderării țării la spațiul Schengen de liberă circulație în UE este nejustificată, dar consideră că România poartă cea mai mare vină pentru eșec, relatează portalul de știri G4Media, care a comandat un sondaj companiei Avangarde.

Sondajul arată că 44% dintre respondenți sunt de părere că România este responsabilă de respingerea deciziei de aderare a țării la spațiul Schengen, față de numai 25% care dau vina pe Austria (țara care s-a opus admiterii României) și Olanda (care a respins admiterea Bulgariei și, implicit, a României).

Pe 8 decembrie, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI – al miniștrilor Justiției și de Interne din statele membre ale UE) Austria a votat împotriva aderării Românei la Schengen în timp ce Olanda s-a opus admiterii Bulgarie, însă cele două țări au purtat negocierile „la pachet” – documentele oficiale fiind comune.

Candidatura Croației, care era separată, a fost acceptată, așa că de la 1 ianuarie 2023, Croația este în spațiul Schengen de liberă circulație și în spațiul euro, la 10 ani de la aderarea țării la UE.

Același sondaj comandat de G4media mai arată că românii aprobă în mare măsură sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană pentru invazia din Ucraina.

Cei mai mulți cred că apartenența la Uniunea Europeană este benefică pentru România (41%), dar restul de 56% se împart egal între cei care cred că România a avut mai mult de pierdut și indeciși.

Totodată, 38% sunt de părere că UE a impus României condiții prea grele pentru a accesa fondurile europene din Planul Național de Reconstrucție și Reziliență, fonduri puse la dispoziția țărilor membre pentru a le ajuta să depășească urmările pandemiei de coronavirus.

XS
SM
MD
LG