Una din concluziile primei zile a reuniunii la vârf a statelor de la cele trei mări – Marea Baltică, Adriatică si Marea Neagră, care are loc astăzi si mâine la Varșovia, este că reuniunea viitoare, de la anul, va avea loc la Bucureşti. Am întrebat-o pe corespondenta noastră la Bucureşti, Sabina Fati, ce aşteptări reale are Bucureștiul în legătură cu reuniunea la care a fost invitat si preşedintele american și cu declaraţiile făcute la Varșovia.
Donald Trump s-a alăturat summit-ului de la Varșovia al Inițiativei celor Trei Mări „pentru a demonstra legăturile puternice ale Statelor Unite cu Europa Centrală”, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Inițiativa celor Trei Mări este un proiect care își propune să unifice din punctul de vedere al infrastructurii regiunea aflată între Baltica, Adriatica și Marea Neagră. Au fost cooptate în această inițiativă 12 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Ideea președintelui american de a veni la întâlnirea liderilor acestor țări este potrivit lui Klaus Iohannis „o dovadă a unui angajament sporit al SUA pentru extinderea legăturilor economice cu partenerii săi europeni”.
În discursul său din prima parte a summit-ului de la Varșovia, președintele român i-a spus omologului său american că țara sa „se va putea baza întotdeauna pe România” care este „unul dintre cei mai de încredere aliați NATO ai Statelor Unite”. După reînnoirea acestui angajament, Klaus Iohannis a adăugat că România este, de asemenea, un „susținător ferm al unității în cadrul Uniunii Europene” care „trebuie să meargă mână în mână cu unitatea transatlantică”.
La prima vedere menționarea Uniunii Europene în acest cadru ar putea fi de prisos, devreme ce toate statele dintre cele Trei Mări sunt membre ale Uniunii. Numai că, în Germania există temerea că acest proiect este o continuare a unei idei poloneze din secolul trecut, cunoscută sub numele de Intermarium și lansată în 1920, dar cu rădăcini istorice mai vechi. Mareșalul Józef Piłsudski, șeful statului polonez la acea dată a gândit o federație central și est europeană, care să includă statele dintre Marea Baltică și Marea Neagră (Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Belarus, Ucraina, România, Iugoslavia și Cehoslovacia). Această largă federație, Intermarium avea ca principal obiectiv să se opună expansiunii Rusiei și Germaniei, dar și alianței celor două.
Berlinul nu pare, deci, confortabil cu această prelungire spre un Trimarium, iar Cehia și Austria nu au participat la summit cu șefii lor de stat, pentru a sublinia acest lucru. Cu excepția Austriei, toate celelalte țări ale Inițiativei s-au aflat în lagărul socialist până în 1989 și tind, cu nuanțele de rigoare, să se alăture dacă e nevoie, mai degrabă Statelor Unite decât țărilor din vechea Uniune Europeană.
România, Polonia și Statele Baltice se află în orice caz în această tabăra foarte pro-americană, astfel încât pentru oficialii de la București este mai degrabă o reașezare în acest flanc, decât o promisiune de a participa la proiectele comune. Polonia și Croația, la inițiativa cărora s-au adunat țările dintre cele Trei Mări își propun să finalizeze până în 2019 un terminal pentru gaz lichefiat (LNG), la capătul din Marea Adriatică, fiindcă celălalt de la Marea Baltică, l-au făcut deja polonezii.
Urmează o conductă de gaz care să lege cele două mări, din nordul Europei spre sudul său. Gazul va veni lichefiat pe mare și apoi se gazifică și intră în conductă alimentând întreaga regiune. Întrebarea e de unde va veni gazul, o parte ajunge deja din Qatar, dar astăzi Donald Trump a declarat la Varșovia că „Statele Unite s-au angajat să asigure surse alternative de energie” pentru Europa de Est, pentru ca această regiune să nu mai fie niciodată „prizoniera unicului furnizor energetic”
Scopul Inițiativei celor Trei Mări este să lege 12 țări membre ale Uniunii Europene prin crearea unor culoare energetice, de telecomunicații și de transport pe direcția Nord-Sud. Nu este neapărat o strategie îndreptată împotriva Rusiei, cu toate că, în viitor, dacă proiectul prinde contur, ar putea fi o soluție de anihilare a metodei rusești de folosire a energiei ca armă politică. Nu e clar dacă Bucureștiul va prelua inițiativa de a lega cele două terminale de la Baltica și Adriatica printr-un terminal care să fie construit la Marea Neagră în România sau dacă această parte estică a Inițiativei va rămâne în expectativă, cablată la importurile de gaz rusesc.
