Liderul PSD are o conducere nouă și loială, și-a demonstrat latura „vizionară” și a arătat cum vrea să schimbe politica externă, cum trebuie marginalizat capitalul străin și în general ce trebuie făcut pe termen lung. Intrarea în Schengen nu este printre prioritățile sale
Congresul principalului partid de guvernare din România a marcat cel puțin o premieră: paritatea femeilor și bărbaților în conducerea PSD, după alegerile de ieri.
Această paritate nu este însă cu totul naturală, pentru că de fapt au fost lăsate să acceadă în atmosfera rarefiată de la vârful partidului doar persoanele care și-au dovedit loialitatea față de președintele social-democraților Liviu Dragnea.
Dizidența firavă făcută de foștii miniștri Ecaterina Andronescu și Nicolae Băniciou n-a avut un ecou prea mare. Cei doi au anunțat inițial că vor candida pentru funcția de președinte executiv împotriva premierului Viorica Dăncilă, dar s-au retras pe rând invocând incorectitudini și faptul că nu au fost lăsați să vorbească de la tribună.
Această situație demonstrează felul în care funcționează democrația de partid și tradiția autoritaristă a celui mai mare partid de pe piața politică românească.
Președintele socialiștilor europeni Serghei Stanișev, invitat special la congres a declarat că România are nevoie de „conducerea puternică și democratică a PSD”, adăugând că „stabilitatea și unitatea” din partid sunt „fundamentale” pentru o guvernare de succes.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, formațiune aflată la guvernare alături de PSD, a spus de la tribuna Congresului că în ziua în care Klaus Iohannis va anunța că nu o revocă pe șefa DNA, „își va semna singur sentința” și „nu va mai câștiga al doilea mandat”.
La Congresul PSD au fost puse în joc doar funcțiile de vicepreședinți, de președinte executiv și secretar general. S-a schimbat doar configurația zonală a celor aleși.
Pentru fiecare regiune de dezvoltare există doi vicepreședinți: un bărbat și o femeie. Fotoliul de președinte executiv a fost adjudecat de Viorica Dăncilă, care ca prim-ministru avea mare nevoie de o funcție cu greutate în partid, pentru a avea autoritate asupra celor din guvern.
Funcția de președinte al PSD nu a fost scoaasă la concurs, dar Liviu Dragnea, după un discurs ca de prezidențiabil, a întrebat sala „ vreți să mai fiu în continuare președintele vostru?”.
Dragnea a adăugat că statutul partidului nu-l obligă să fie reconfirmat devreme ce a fost ales direct de peste 450.000 de membri, dar că pentru el este „un vot cu putere simbolică” care îi dă „putere” să „meargă mai departe”.
Cine-ar fi avut curajul să ridice mână și să spună că este „împotrivă”? S-a dovedit că public nimeni nu și-a asumat dizgrația, ceea ce nu înseamnă că nu sunt destui nemulțumiți, mai ales că partidul pierde din viteză și potrivit sondajelor de opinie a scăzut sub 30%.
La alegerile din 2016, PSD a câștigat 45% din voturile exprimate, cel mai bun scor procentual din istoria partidului. Greșelile succesive au dus însă la neîncredere în rândurile simpatizanților: haosul fiscal, schimbarea celor doi premieri în doar un an, scandalul din jurul legilor justiției.
În lungul său discurs, Liviu Dragnea nu a dat direcțiile PSD pentru viitor, așa cum face orice lider de partid la Congres, ci mai degrabă a făcut o proiecție de țară, cumva în avampremiera prezidențialelor de anul viitor, la care e greu de crezut că ar avea șanse.
Scorul lui actual în sondaje este de 9%, are mai multe dosare penale și tot felul de secrete care încep să iasă la iveală. Chiar înainte de Congresul PSD Rise Project a descoperit că Liviu Dragnea este cercetat în Brazilia pentru spălare de bani.
Ce-și dorește, așadar, Liviu Dragnea: marginalizarea capitalului străin, schimbarea rapidă a legilor care guvernează serviciile secrete, în așa fel încât să și le poată subordona prin intermediul guvernului și parlamentului, schimbarea Codului Penal și de Procedură Penală și chiar modificarea politicii externe a țării, în care R. Moldova rămâne importantă, pare să se schimbe echilibrul între Statele Unite și Europa, apare importanța Chinei, „cooperarea pragmatică” din regiune cu Bulgaria, Serbia și Ungaria, dar nimic despre aderarea la Spațiul Schengen
Pe de altă parte, Liviu Dragnea propune, la fel cum a făcut-o Ion Iliescu acum aproape un sfert de secol, un nou proiect de țară până în 2040, la care să participe inteligentia țării și care să fie adoptat de Parlament.
Șeful PSD a suspus la vot cinci conventii în acest sens: prima pentru adoptarea monedei euro până în 2024, a doua despre prioritățiile președinției României la UE, a treia despre acordarea unui miliard de euro pentru cultură în următorii șapte ani, a patra pentru egalitate de gen, în care femeile să participe în mod egal la luarea deciziilor și a cincea despre dezvoltarea României până în 2040.
Nu e clar ce se ascunde în spatele acestei propuneri de strategie pe termen lung: o dezbatere care să escamoteze modificările din Justiție, o candidatură la prezidențialele din 2019 sau o intenție serioasă prin care PSD să mai câștige odată alegerile.
Lucrurile vor ieși la iveală curând.
