Liberalii și social-democrații din România și-au împărțit între ei funcțiile televiziunii și radioului publice, înainte să se decidă asupra programului guvernamental sau cabinetului pe care îl vor forma. Astfel, chiar înainte de a fi audiați în comisiile de profil, votați de parlament și aleși pentru funcțiile respective, PNL și PSD s-au înțeles cine va conduce TVR și cine Societarea Română de Radio.
Președintele TVR a fost desemnat de liberali în persoana lui Dan Turturică, mai cunoscut din presa scrisă, dar care a avut de-a lungul timpului și emisiuni de televiziune.
Cunoscut pentru spectacolele pe care le-a produs la Opera Română, dar și pe diferite scene de teatru, Răzvan Dincă, a fost propus de PSD, să preia şefia Radioului public, deși el este mai degrabă un manager cultural.
În ultimii 31 și de ani, cele două posturi publice au fost mereu la dispoziția partidelor aflate la putere. De fiecare dată, cei aduși în fruntea acestor instituții răspundeau cererilor celor care i-au numit, cu mai mult sau mai puțin zel, în funcție de caracterul și profesionalismul fiecăruia. Nu s-au înregistrat însă excepții.
TVR și Radio România sunt supuse doar controlului parlamentului, poate, de aceea algoritmul politic a funcționat permanent în așa fel încât fiecare partid să fie mulțumit și în același timp, formațiunile aflate la putere să fie la rândul lor satisfăcute.
De aceea echilibrul dintre informație și propagandă este mereu pe muchie de cuțit, deși felul în care se livrează acestea s-a rafinat mult, în ultimul timp. Nu mai e vorba despre propaganda brută de la începutul anilor 90, când fostul președinte Ion Iliescu era susținut pe față, fără menajamente, în vreme ce opoziția era atât de expusă dezinformărilor, încât nici nu e de mirare că nu a avut nicio șansă la primele scrutine.
La începutul acestui an, când încă PNL mai guverna alături de USR au existat scandaluri majore pe tema nominalizărilor consiliilor de administrație ale celor două instituții media susținute de la bugetul de stat.
Cele două partide au căzut de acord chiar asupraunui proiect care modifică Legea de funcționare a TVR și a Societății Române de Radio, care, de curând, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și urmează să fie dezbătut de Senat.
Funcțiile cele mai importante rămân politizate, potrivit proiectului de lege, fiindcă pentru niciuna nu este prevăzută organizarea unui concurs. Nici măcar liderii celor două instituții nu intră în joc pe baza unui proiect.
Potrivit proiectului, „preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune şi directorul general se numesc de către Parlament, în şedinţă comună, de către membrii titulari ai consiliilor, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute în acest articol. În vederea propunerii, comisiile permanente de specialitate vor examina, cu prioritate, în termen de 7 zile, candidatul recomandat de către membrii titulari ai consiliilor de administraţie. Audierea candidatului se face de către comisii, în prezenţa membrilor Consiliului de administraţie respectiv”
România exersează de 30 de ani controlul parlamentar asupra radioului și televiziunii publice. Recent, R. Moldova a preluat acest model, cu speranța de a oferi o variantă mai puțin supusă cenzurii politice, decât până acum.
Dacă este să ne uităm la exemplul României, soluția nu este bună, fiindcă cel mai adesea cei numiți în fruntea TVR și SRR au făcut ceea ce li s-a cerut de la partid. În plus, nu toți cunoșteau mediul și foarte des erau depășiți de probleme.
Modelul BBC, în care profesioniștii aleg , invocat întotdeauna de cei aflați în opoziție este uitat de fiecare data când parlamentarii opoziției ajung însă la putere.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) care ar trebui să vegheze asupra respectării echilibrului, echidistanței și independenței posturilor de televiziune și de radio din România are la rândul lui o misiune politică. În componența sa se regăsește algoritmul puterii și al partidelor reprezentate în Parlament. Așa că se comportă ca atare.
Dacă în România va guverna această mare coaliție care negociază acum noul executiv, coaliție formată din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR), atunci televiziunea și radioul publice vor continua să facă jocuri, mai mult sau mai puțin evidente, dar mereu pentru cei aflați la putere.
Ceea ce nu înseamnă că în interiorul TVR și Radioului Public nu există jurnaliști profesioniști. De multe ori, când presiunile sunt prea mari, unii dintre aceștia se retrag în zona culturală pentru a-și conserva pozițiile, dar pentru a evita să facă mari compromisuri.
