Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vizitează România și mâine se va adresa camerelor reunite ale Parlamentului cu ocazia împlinirii a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cristian Unteanu a obținut un interviu în exclusivitate pentru Adevărul. Juncker a răspuns câtorva dintre îngrijorările românilor, formulate în întrebările reporterului. Riscul căderii României la marginea unei Europe cu mai multe viteze: mai bine „cu mai multe viteze” decât blocată pe loc; a nu fi de la bun început în nucleul dur nu e grav.
Uniunea își reformulează exigențele și toate statele membre sunt așteptate să acceadă în primul cerc, în funcție de ritmul de dezvoltare. Șeful Comisiei Europene laudă progresele României în cei zece ani de la aderare. Cel puțin pentru unele aspecte, România e un exemplu pentru întreaga Uniune: are, de pildă, al doilea buget pentru apărare, ca mărime, și e considerată un pilon important în securitatea europeană; salariul minim aproape s-a dublat din 2008 până acum. Ritmul investițiilor europene a mers bine și va merge și mai bine, iar țara își va da adevărata măsură în 2019, când va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. E nevoie de o creștere a capacității de absorbție a fondurilor europene, de îndeplinirea celor 12 recomandări formulate în ultimul raport al Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în domeniul justiției. Dacă ele sunt îndeplinite, România va intra în spațiul Schengen, dă asigurări Jean-Claude Juncker.
Hotnews.ro publică o analiză semnată de Ernő Buzàs despre metodele folosite de Rusia ca să se infiltreze în țări precum Ungaria, Austria, Cehia, Polonia. Rusia nu face decât să speculeze și să agraveze, acolo unde le găsește, sentimentele xenofobe, șovine, separatiste, anti-ucrainene. S-a întâmplat deja, în proporții diferite, în cele patru state, iar punctele de sprijin au fost și sunt organizațiile de tip paramilitar, sau care promovează idei naționaliste, panslave, anti-imigrație, anti-Ucraina și anti-NATO. Un rol cheie îl au și media alternative. În Cehia, de pildă, scrie analistul, 25% din populație se încrede mai degrabă în site-urile de știri decât în mass media tradiționale.
Țara care poate arăta cel mai bine României ce fel de pericol o paște e însă Ungaria, unde autoritățile nici nu acceptă că există media alternative. România, scrie Ernő Buzàs, „trebuie să fie vigilentă în legătură cu fake news-urile, care încearcă să creeze panică și dușmănie în rândul populației. Organizațiile extremiste trebuie monitorizate [...], trebuie monitorizată relația guvernului și a politicienilor cu statul, cu oligarhii și banii rusești, pentru a evita scenariul Budapestei. România este o țară cu o geografie strategică, cu instalații militare americane și în acest moment cel mai loial membru NATO si UE din regiune. Este imposibil ca acestea să nu deranjeze conducerea de la Moscova”.
Adevărul se referă azi la Republica Moldova și într-o analiză LARICS, în care cercetătorul Radu Cupcea dezvăluie metodele și numele unora dintre cei mai activi „troli ruși” care intră regulat inclusiv pe forumul cotidianului Adevărul. Cititorii ziarului află inclusiv ce scrie presa americană pe marginea prezenței lui Igor Dodon la Parada militară de 9 mai de la Moscova: a fost singurul șef de stat care i-a stat alături lui Vladimir Putin, în ciuda faptului că, la întrevederea bilaterală, liderul rus l-a lăsat să aștepte cam trei sferturi de oră.
