Pe lângă activitățile sale în comisiile de buget, mediu, sănătate și afaceri externe, Ștefănuță este și membru supleant al delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
„În 2023, era și criza energetică în Moldova. Li se triplaseră prețurile energiei venite de la ruși. Am reușit să obținem 200 de milioane de euro suplimentar pentru R. Moldova”, spune pentru Europa Liberă europarlamentarul Nicu Ștefănuță, proaspăt reales. El precizează că are până și o scrisoare de mulțumire de la premiera de la acea vreme, Natalia Gavrilița.
În 2022, Ștefănuță a fost unul dintre europarlamentarii care au negociat bugetul european pe 2023. El și-a prezentat activitatea și mai ales ajutorul pentru Moldova într-un interviu cu Europa Liberă România din noiembrie 2022.
„În comisia de buget, lucrez pentru accelerarea fondurilor din IPA, de preaderare. Moldova nu are încă acces la banii de preaderare”, explică Ștefănuță. Spre deosebire de România și orice alt stat care a aderat recent, care au beneficiat de fonduri europene care să le ajute să-și pună la punct instituțiile, drumurile sau spitalele, Moldova încă nu are parte de acești bani.
Beneficiarii actuali ai fondurilor IPA sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia. Țările se pot folosi de un buget comun de peste 14 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru a implementa reforme politice, instituționale, legale, administrative, sociale și economice care să le permită să se alinieze cu normele UE.
Lipsa banilor se explică pur birocratic. Ea se datorează rapidității acceptării candidaturii Moldovei, în contextul războiului de la granițele țării. În 2020, când s-a hotărât exercițiul financiar multianual 2021-2027, Moldova era departe de aderare. Nu s-a luat în calcul că țara ar putea evolua atât de repede, așa că oficialii europeni n-au pus deoparte fonduri pentru Chișinău.
Europarlamentarul român spune că, la rândul său, ajută conducerea de la Chișinău să pună presiune pe oficialii europeni să deblocheze mai multe fonduri.
Cu toate acestea, Ștefănuță nu a participat la votul din plen a rezoluției PE pe tema statutului de candidat al Moldovei, Ucrainei și Georgiei, care a avut loc pe 23 iunie 2022 la Strasbourg. Chiar dacă pe 22 era la Strasbourg și vota în plen, iar pe 24 era la Bruxelles cu un grup de sibieni cu care sărbătorea ziua iei.
Europa Liberă a cerut echipei lui Ștefănuță să clarifice absența de la un vot atât de important.
În februarie 2023, pe când Chișinăul a aflat despre planul Rusiei de a răsturna guvernul moldovean, Ștefănuță a fost unul dintre europarlamentarii care a cerut Înaltului reprezentant UE pentru afaceri externe să susțină de urgență guvernul Maiei Sandu. Ulterior, a și venit în vizită la Chișinău pentru a se întâlni cu oficialii moldoveni, unde s-au conturat o listă de priorități: sprijinul financiar, investiții în Moldova, implementarea reformelor.
„Vizita Parlamentului European în Moldova vine cu un mesaj foarte clar: Uniunea Europeană este alături de moldoveni şi îi sprijină în drumul lor spre aderarea la UE. Ştim că cuvintele trebuie să fie însoţite de fapte, de ajutor concret, mai ales în aceste zile”, a declarat Ștefănuță la acea vreme.
O senzație nu doar pe internet, dar și în stradă
Echipa lui Nicu Ștefănuță a reușit să strângă cele 100.000 de semnături fizice necesare pentru a candida în România ca și independent la europarlamentare, cu doar o lună la dispoziție. La alegerile europene din 9 iunie, Ștefănuță a trecut de pragul de 3% necesar pentru un independent, cu peste 275.000 de voturi.
El se va întoarce la Bruxelles pentru un al doilea mandat. În 2019, el a ajuns la Bruxelles pe listele partidului USR-Plus și făcea parte din grupul politic al liberalilor. După ce conducerea partidului a fost preluată de Cătălin Drulă și membrii s-au spart între cei care i-au rămas loiali, cei care au fondat partidul Reper și independenți, Ștefănuță a ales să devină independent și s-a asociat grupului Verzilor. Este singurul europarlamentar român din grupul Verzilor.
Succesul campaniei lui Nicu Ștefănuță se datorează mobilizării imense din rândul tinerilor, pentru că și-a petrecut cei cinci ani de mandat în activități constante cu publicul și s-a concentrat mult pe problemele tinerilor.
Mai mult, el a mobilizat zeci de influenceri (creatori de conținut), experți cu platforme publice mari și organizații civice care l-au ajutat cu strânsul de semnături și au vorbit pozitiv despre platforma sa pe internet. Atât echipa lui Ștefănuță cât și influencerii afirmă cu tărie că aceștia nu au beneficiat de nicio plată și niciun alt avantaj material.
Conturile sale de Instagram și TikTok au beneficiat de o creștere organică imensă în lunile de campanie, iar majoritatea clipurilor postate de el trec de 100.000 de vizualizări.
Un aspect foarte apreciat de utilizatori este că Ștefănuță împărtășește și momentele grele sau cele emoționale - o apropiere față de public practic inexistentă în România. Clipul în care apare, obosit și emoționat, după ce a reușit să strângă cele 100.000 de semnături necesare candidaturii, are jumătate de milion de vizualizări. „Doar generația Z poate să schimbe ceva în România”, transmite Ștefănuță în acel clip. Tot el a postat și un clip în care le mulțumește tinerilor voluntari care s-au implicat.
Printre lucrurile pentru care Ștefănuță își propune să lupte în al doilea mandat sunt: dreptul la avort garantat, energia verde, locuințe pentru tineri, creșterea burselor Erasmus, interzicerea tăierii pădurilor, transport public gratuit. Nicu Ștefănuță este singurul europarlamentar român care susține cu tărie și de repetate ori drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+ și a participat de mai multe ori la marșuri Pride.
În campania sa, Ștefănuță a pus în prim plan realizările sale din cei cinci ani de mandat. A inițiat rezoluții mai ales pe subiecte de drepturile omului în țări din afara UE, alături de alți membri ai grupului Verzilor: drepturile femeilor, libertatea presei, procesul democratic din țări autoritare, prizonieri politici. Este și unul dintre românii care au inițiat rezoluția pe tema restituirii de către Rusia a tezaurului românesc și este trecut pe lista lungă de inițiatori ai moțiunii prin care europarlamentarii cer crearea unui tribunal care să investigheze crima agresiunii împotriva Ucrainei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
