Europa Liberă a discutat despre partidul Volt cu Cristina Ciobotariu, membră a biroului executiv național Volt din România, care face parte și din biroul de campanie Volt Belgia.
Tânăra ieșeancă a trăit experiența UE din plin: a studiat dreptul în România, dar după ce a plecat cu Erasmus a prins gustul străinătății - a ajuns să locuiască în cinci țări până acum. Ea consideră că, după ce a descoperit Volt în urma unei cercetări făcute la masterat, a găsit o constantă în mijlocul tuturor acestor schimbări.
Este o viziune nouă a Europei, consideră membrii partidului. Cristina explică că Volt se gândește în paralel la toate nivelele guvernului, ci nu este un partid național care trebuie să creeze și politici europene. La alegerile locale, au programe adaptate nevoilor fiecărei localități, însă la nivel european, Volt are aproape același program în fiecare dintre cele 15 state membre în care se află pe buletinul de vot.
În Belgia, Cipru, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Spania și Suedia, partidul pan-european se află singur pe listă. Volt participă în coaliție cu alte partide sau cu candidați independenți în Cehia, Bulgaria, Franța, Grecia și Italia.
„Volt a apărut ca răspuns la Brexit”, explică Cristina pentru Europa Liberă, deci este exact antiteza mișcărilor anti-europene, anti-Bruxelles. Consideră că rezonează mai ales cu cei care au locuit în străinătate, fie la muncă fie în Erasmus, care au văzut cum li se schimbă perspectivele odată cu emigrarea.
Partidul se consideră un partid social-liberal și „mai verde ca Verzii” (fapt confirmat de un studiu al voturilor din PE, că Volt a votat mai mult în favoarea naturii decât orice alt partid).
Reprezentanta partidului spune că, spre deosebire de partide ca AUR, AfD sa altele, de dreapta, care folosesc în materialele sale de campanie termeni intenționat vagi, oferind soluții simple pentru probleme complexe, Volt „caută soluții care nu vor fi niciodată perfecte. Suntem progresiști, dar și pragmatici”.
Volt ține de grupul politic al Verzilor în Parlamentul European și are doar doi europarlamentari. Au începutul cu unul, Damian Boeselager din Germania, co-fondatorul partidului, care a fost ales în 2019. Anul trecut, s-a alăturat și europarlamentara liberală Sophie in ‘t Veld. Originar olandeză, ea candidează acum pe lista belgiană a partidului pentru că locuiește la Bruxelles de aproape 30 de ani.
Propunerile Volt
La nivel european, partidul propune o taxă de minim 22% asupra corporațiilor care fug de taxele europene când își înființează sediile în țări precum Luxemburg sau Irlanda. Partidul dorește și să mențină politicile de protecția mediului și sustenabilitate - reducerea dependenței de combustibili fosili, restaurarea biodiversității, să investească în infrastructura feroviară a Europei.
Una dintre politicile îndrăznețe ale Volt ar fi introducerea mai multor locuințe sociale și a unui venit european de bază, ajustat la regiune, care să susțină cheltuielile de bază ale tuturor cetățenilor europeni.
În domeniul umanitar, Volt dorește să ușureze solicitările de azil, să susțină Ucraina invadată de ruși până își va redobândi întreg teritoriul și să investească în asistența umanitară în zonele nevoiașe.
În programul lor se regăsește și susținerea pentru persoanele cu dizabilități și pentru femei, întreprinderile mici și mijlocii și pentru programul Erasmus+.
Propunerile Volt sunt decise pe model științific, bazate pe studii politice. „Cumva, se face că majoritatea dovezilor duc spre stânga. Dar depinde. Uneori, politicile care funcționează pot însă fi și ideologic mai spre dreapta”, explică Cristina.
Volt este și primul partid european care propune liste transnaționale. În principiu, o listă transnațională ar permite unui cetățean dintr-o țară să aleagă un candidat din orice altă țară, pentru că este de acord cu politicile candidatului.
„Eu, ca român, dacă sunt verde, vreau să pot vota un partid verde. Asta lipsește. Eu mă simt foarte nereprezentată în România și cred că asta se întâmplă foarte mult cu votul strategic. Foarte mulți nu vor vota un partid mic pentru că li se pare că nu au șanse. Și vor vota pe altcineva. La noi, ori ești mare, ori ești nimic”, consideră Cristina.
Federalizarea Uniunii Europene
Volt este singurul partid european care propune o Europă federală.
„UE e în proces de federalizare, pe care îl numește integrare europeană. Federalismul este destinația logică înspre care construim”, explică Cristina, în baza studiilor sale de politici publice europene.
De-a lungul deceniilor, UE a crescut și a dobândit noi domenii de activitate, unind din ce în ce mai mult țările din UE. A fost un progres treptat, care a transformat Comunitatea Cărbunelui și Oțelului de după cel de-al Doilea Război Mondial într-un proiect unic, atât internațional (bazat pe colaborarea dintre state) dar și supranațional (unde o entitate guvernează deasupra unor state). Deocamdată, chiar dacă statele aleg să renunțe la competențe în favoarea UE, care poate coordona aceste aspecte la scară mai largă și cu mai multe resurse, suveranitatea rămâne a statelor. UE este suverană doar în acele puteri care i-au fost acordate de țările membre.
Doar pentru că UE este în proces de federalizare, nu înseamnă că va deveni negreșit o federație, doar din inerție. Pentru a deveni o federație, statele UE ar trebui să fie toate de acord. Acum 20 de ani, Franța și Olanda au respins prin referendum un tratat care ar fi creat o constituție unită a Uniunii Europene - din părțile mai puțin controversate ale documentului, s-a născut tratatul de la Lisabona (2007), care încă stă la baza structurii instituționale a UE.
Viziunea Volt pentru Europa ar aduce mai aproape statele membre UE, într-un mod mai federal. Adică, peste tot cetățenii ar avea aceleași drepturi - printre ele, inclusiv dreptul la avort, interzis în țări precum Polonia sau Malta, sau ca toți tinerii europeni să poată vota de la aceeași vârstă. În acest moment, trei țări UE permit votul de la 16 ani și una de la 17 ani, iar restul doar după 18 ani. Volt dorește ca toți cetățenii europeni să poată vota de la 16 ani.
Unul dintre punctele cele mai îndrăznețe din programul de guvernare federală al celor de la Volt este crearea unei armate europene sub controlul Parlamentului European și al unui ministru european al Apărării, precum și achiziția comună de arme.
„Punctul forte al federalismului e securitatea. Statele ca Franța încă sunt o putere militară, dar au nevoie de noi. Țările mici nu pot supraviețui singure. E o simbioză. Statele vor ezita, pentru că le tai din suveranitate și o muți la comun, dar există control și echilibru care asigură că toată lumea păstrează controlul, că țările sunt mereu implicate în procesul de guvernare”, spune reprezentanta Volt.
Mulți dintre cei care se opun federalismului consideră că el ar „fura” prea mult din independența și suveranitatea statelor, că țările europene și-ar pierde forța, dar și cultura sau identitatea. Însă, într-o Europă din ce în ce mai interconectată, zeci de milioane de cetățeni deja se simt mai degrabă europeni, după ce au trăit în străinătate, fie la muncă, fie la studii.
Un procent din ce în ce mai mare al populației nu-și mai trăiește identitatea națională izolată într-un sat sau oraș de provincie, ci și-o dezvoltă, o chestionează, o reconstruiesc după ce au văzut ce înseamnă să fii român sau moldovean în Germania, în Italia, în Spania, în oricare altă țară. Cei plecați în străinătate învață alte limbi, deprind obiceiuri noi, muncesc sau trăiesc într-un alt ritm, în alte comunități, într-un alt context - un rezultat al proiectului unic european al libertății de circulație.
„Naționalitatea va rămâne inerentă multora în următoarele decenii, dar noi, cei care am trăit în alte țări, realizăm că nu suntem definiți neapărat prin naționalitate. Eu mă regăsesc acum mai mult în identitatea de european și știu că pot să am mai multe în comun cu un italian sau un german decât chiar cu un român”, mărturisește Cristina.
Cât de greu este să pătrunzi pe scena politică
Volt este un proiect pe termen lung, consideră reprezentanta partidului. În parte, pentru că se găsește greu loc pentru partide noi în scena politică din multe țări.
„În România, piața politică e mai degrabă un oligopol”, explică Cristina Ciobotariu, membră a biroului executiv al ramurii românești a partidului. Cu toate acestea, ea consideră că niciunul dintre partidele din România nu promovează cu adevărat politici social-liberale, deci că nișa rămâne neocupată.
În România, Volt participă doar la câteva alegeri locale. Membrii lui nu au reușit să strângă cele 200.000 de semnături necesare pentru a intra pe lista candidaților la europarlamentare. În schimb, Volt are succes în țările europene care nu au praguri de participare electorală pentru partide.
În Olanda și Portugalia, însă, Volt a prins avânt întocmai pentru că nu există astfel de praguri, spune Cristina. Ea și-ar dori ca aceste praguri de participare să nu mai existe, pentru a face mai mult loc în sistem celor cu idei noi.
În lipsa unor partide cu propuneri noi, confruntați cu partidele istorice cu care mulți sunt nemulțumiți, mulți ajung să-și imagineze sfera politică drept o entitate de sine stătătoare, asupra căreia nu au control.
„Cred că uităm adesea că statele sunt reprezentantele oamenilor, nu ale liderilor politici. Liderii politici reprezintă și ei oamenii. Politicienii uită că sunt puși acolo de oameni, și statul devine ceva abstract, al unui grup de oameni, și nu al țării”, consideră Cristina. Ea amintește în final că scopul politicii este să reprezinte interesele tuturor alegătorilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
