Într-o vreme când aproape nimeni nu mai pune la îndoială pericolul schimbărilor climaterice, Verzii riscă să piardă după alegerile din 6-9 iunie o treime din posturile de europarlamentar și să-și vadă redusă importanța pe care au avut-o drept al patrulea cel mai mare grup din Parlamentul European.
Scăderea în sondaje nu a scăpat neobservată. La ambele dezbateri televizate ale candidaților de top ai partidelor europene, reprezentanții Verzilor au fost confruntați de prezentatori pe tema performanței slabe în sondaje.
„Mă lupt pentru fiecare vot în parte, pentru că ce contează este ziua alegerilor. După aceea, ne vom lupta pentru un rol mai activ. Nu am 5-10 ani de pierdut”, a spus Terry Reintke la dezbaterea de la Bruxelles.
Verzii au spus și că nu se vor alătura unei potențiale coaliții europene dacă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va colabora cu partidele de extremă dreapta. Reintke consideră că von der Leyen nu ar rezista presiunii pro-industrie a unei coaliții care include mai multe partide de dreapta, și ar dilua Pactul Verde.
Verzii au de ales, acum, între a compromite agenda lor de mediu și socială, și a rămâne constanți, cu riscul de a nu mai fi în coaliția la putere. Deocamdată, au indicat că nu vor face compromisuri și că sunt dispuși să lupte din opoziție.
Cine sunt Verzii?
Partidele din coaliția pan-europeană nu susțin doar politicile de mediu, ci au o platformă mai cuprinzătoare. Ei susțin, în general, politici de stânga cu privire la echitatea socială și economică, sunt pro-imigrație, susțin statul de drept și extinderea Uniunii Europene.
Înaintea alegerilor din 9 iunie, propunerile Verzilor sunt:
- Continuarea cu Pactul Verde, într-un mod echitabil.
- 100% energie regenerabilă până în 2040 și apă curată ca drept de bază.
- Slujbe mai bune și un salariu minim la nivel UE, locuințe la prețuri accesibile.
- Restaurarea naturii și protecția biodiverstății, mâncare fără pesticide și reducerea cruzimii împotriva animalelor.
- Taxare mai mare pentru miliardari și companii multinaționale.
- Protecția statului de drept, a drepturilor fundamentale și a femeilor.
- Susținerea Ucrainei și îndepărtarea de guvernele autocrate din afara UE.
În alegerile europene din 2019, pe fondul protestelor la scară largă împotriva schimbărilor climatice conduse de activista Greta Thunberg, Verzii au avut cel mai bun rezultat din istorie. Împreună cu grupul European Free Alliance, al partidelor regionaliste din UE, Verzii au câștigat aproape 10% dintre voturile din UE și au 72 de reprezentanți la Bruxelles. În Germania, au câștigat 27% dintre voturi și s-au clasat pe primul loc.
Verzii au probleme în Austria, unde candidata lor de top, o tânără de 23 de ani, este în mijlocul mai multor controverse. Între timp, FPO (extrema dreaptă austriacă) se îndreaptă spre cel mai bun rezultat din istorie: sondajele de opinie anticipează o victorie cu 29%.
„Acum cinci ani, temele noastre erau în capul listei. Am fost impulsionați mai ales de protestele tinerilor pentru climat, foarte importante în Germania. Astăzi, dezbaterea e radical diferită. Problema climei a scăzut între priorități, a fost întrecută de griji precum puterea de cumpărare și inflația”, spune eurodeputata Hannah Neumann.
Europarlamentarii Verzi se tem că Pactul Verde ar putea fi pus din nou pe masa de discuții și că țintele ambițioase - precum reducerea emisiilor de carbon cu 90% până în 2040 - vor fi reduse drastic.
Miza principală: Criza climatică și Pactul Verde
Pactul Verde European este un pachet de politici europene care guvernează, încă din 2020, tranziția verde a Uniunii Europene, cu inițiative pe tema mediului, energiei, transporturilor, industriei, agriculturii, toate cu ajutorul a 600 de miliarde de euro din planul european de redresare NextGenerationEU și din fondurile europene din exercițiul curent. Include și țintele europene pentru reducerea emisiilor de gaze de seră, un model sustenabil de producție și consum pentru agricultorii europeni, economia circulară, cercetare și inovare.
Scopul Pactului Verde este să facă UE neutră din punct de vedere carbonic până în 2050, prin măsuri în diferitele sectoare care poluează și protejând natura, dar punând accent și pe creșterea economică și egalitatea socială, ca nimeni să nu fie lăsat în urmă de această tranziție.
În 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta Pactul Verde drept „noua noastră strategie de creștere”. Totul s-a schimbat însă în cinci ani, după pandemie și războiul din Ucraina, iar pachetul de legi a ajuns să fie prezentat drept o povară.
„Suntem la o răscruce în ceea ce privește Pactul Verde”, a spus Bas Eickhout, liderul Verzilor, la dezbaterea de la Maastricht. Parte dintre politicile Pactului au fost deja diluate, sub presiunea fermierilor și a industriilor: legea restaurării naturii, normele pentru utilizarea pesticidelor și a solului, faptul că UE caută alți parteneri de la care să cumpere hidrocarburi în lipsa parteneriatului economic cu Rusia. UE era dependentă de importuri de combustibili fosili în măsură de 55,5% în 2021 - cifra a ajuns la 62,5% în 2022.
Limbajul din jurul Pactului Verde s-a schimbat mult la Bruxelles: măsurile de decarbonizare acum se concentrează pe industrie, pe sustenabilitatea și bunăstarea ei, nu pe planetă și combaterea schimbărilor climatice.
La nivel național, Pactul Verde este rareori menționat în discuțiile despre alegerile europene, iar unii actori politici încearcă să se folosească de nemulțumirile oamenilor pentru a milita împotriva Pactului Verde, explică și Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Și experții în politica climatică avertizează că alegerile din iunie ar putea avea un impact negativ asupra Pactului Verde. Obiectivele Pactului deja au pălit în fața altor priorități: inflația și nevoia de recuperare economică după pandemia Covid-19, de exemplu, a încurajat aleșii să prioritizeze industria europeană. Pe de altă parte, războiul din Ucraina și sancțiunile pe gazul rusesc au convins UE să accelereze înspre independența energetică.
Amenințarea extremei drepte
Un Parlament European dominant de extrema dreaptă ar da la o parte politicile progresiste din Pactul Verde, pentru a păstra starea economică și socială din prezent, ameliorând incertitudinea din sectoarele energiei, agriculturii și industriei. În fond, fermierii europeni au ieșit în stradă în zeci de țări și în fața instituțiilor de la Bruxelles pentru a cere ca politicienii europeni s-o „lase mai moale” cu politicile verzi.
„Vacile vor face pârț în vecii vecilor”, spunea o pancartă purtată de fermierii cehi prin Praga, într-o trimitere sarcastic-vulgară la faptul constatat științific că fermele de bovine sunt printre cei mai emițători de gaze cu efect de seră.
Până și cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (condus de Ursula von der Leyen), ar putea face concesii pentru a atrage alegătorii care se tem de tranziția verde.
Liderii naționali de dreapta din UE au cerut, în iunie 2023, un moratoriu pe Pactul Verde - o pauză care s-ar putea prelungi, punând în pericol țintele de neutralitate carbonică a Uniunii Europene.
„[Dreapta și extrema dreaptă, n.r.] ne arată clar că, după ce ar câștiga disputa ideologică pe tema azilului și migrației, următoarea lor țintă este Pactul Verde European”, spune europarlamentarul Philippe Lamberts.
Partidul lui von der Leyen ar putea să se alieze cu extremiștii de dreapta pentru a crea o majoritate în Parlament, iar legile adoptate de o astfel de majoritate ar putea fi dezastruoase pentru mediu, spun criticii. Nu e clar, însă, dacă verzii și liberalii vor avea suficiente locuri în Parlament pentru a fi un partener mai dezirabil de coaliție. Partidele de stânga au declarat că nu vor colabora cu PPE dacă aceștia se vor alinia cu extrema dreaptă.
„Suntem ori noi, ori ECR [Grupul Reformiștilor și Conservatorilor Europeni, unul dintre blocurile de extremiști]”, a declarat europarlamentarul Verde Philippe Lamberts.
Partidele de extrema dreaptă ocupă 18% dintre locurile din Parlamentul European și ar putea ajunge să ocupe un sfert din sală, în urma alegerilor din iunie: pe locul 2 sau 3 la nivel european.
Extrema dreaptă se folosește și de dezinformare, înaintea alegerilor, pentru a face alegătorii să se teamă de PPE, conform Euractiv. La aparatul de dezinformare participă și Rusia. În România, membrii AUR au transmis informații false despre cum UE ar vrea să introducă „pașapoarte de carbon” pentru a limita libertatea de mișcare a cetățenilor europeni în funcție de emisiile de carbon pe care le generează.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
