Achitarea și apoi motivarea în dosarul disidentului Gheorghe Ursu au suscitat multe reacții și semne de întrebare privind decizia judecătoarei Mihaela Niță, de la Curtea de Apel București, de a nu-l considera opozant al regimului comunist pe Gheorghe Ursu. Peste o lună începe apelul la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, dacă se păstrează verdictul Mihaelei Niță, atunci toate dosarele aflate în anchetă privind victimele dictaturii roșii ar putea fi aruncate în aer. Sunt mai multe probleme de lămurit.
Disidența lui Gheorghe Ursu
La capătul unui proces care a durat trei ani, în care au fost judecați cei doi ofițeri de securitate care l-au anchetat în 1985 pe Gheorghe Ursu, judecătoarea Mihaela Niță a considerat că „opoziția victimei față de regimul comunist a fost nesemnificativă, venind și din partea unei persoane care anterior, pentru o lungă perioadă de timp, a fost privilegiată de acest regim”.
Germina Nagâț, membră în conducerea CNSAS, a fost multă vreme director de cercetare al Consiliului și are câteva argumente care atestă disidența lui Gheorghe Ursu. „Este revoltător să spui că Gheorghe Ursu nu a fost disident, când a avut dosar de urmărire informativă și dosar penal. A scris la Europa Liberă, avea dosar de urmărire de către Securitate. A fost arestat, cu dosar penal politic, cu arest, cu tortură în închisoare, cu bătaie, toate acestea sunt elemente care, puse lângă afirmațiile doamnei judecător, frizează absurdul”, spune Germina Nagâț despre probele care vădesc statutul pe care îl avea inginerul Ursu.
În dosarul său politic, întocmit pe când se afla în arest și anchetat de Securitate, sunt mărturii consemnate de Securitate care o contrazic pe judecătoarea Niță.
- Gheorghe Ursu avea un jurnal, care conținea însemnări care se întindeau pe mai multe caiete și care au ajuns la Securitate pentru că două colege, dintre care una era turnătoare la Securitate, i le-au furat din birou. Erau însemnările sale politice, unde critica dictatura lui Ceaușescu.
Blânzii ani '80 din motivarea judecătoarei
Părerea judecătoarei Niță despre anii 80 este un alt semn de întrebare. Spune, doamna Niță, în motivare - „la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că exista o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”.
- Am întrebat-o pe Germina Nagâț cum au fost anii '80 în dosarele Securității? În viața reală.
Germina Nagâț - „Nu știu cu ce instrument științific a lucrat doamna judecător, nu știu ce expertiză are să facă aceste afirmații. Este o marotă propagandistică, lansată și întreținută de foștii ofițeri de securitate. Statistic sunt mai puține arestări și suntem în altă epocă, într-adevăr, dar ca mod de lucru al regimului totalitar această afirmație nu se susține.”
Articolul integral în răsiție pe Romania.europalibera.org
