Linkuri accesibilitate

Ronin Terente: Noi suntem un popor blând și bun în esență, numai că suntem nefericiți


Poetul și actorul Ronin Terente

Sondajele de opinie arată că în anii de independenţă tot mai mulţi tineri au plecat peste hotare, nu doar pentru câștig financiar, ci dintr-un cumul de motive, Republica Moldova fiind o ţară cu multă sărăcie, corupţie şi lipsă de viitor. Recentele alegeri parlamentare par să fi generat o nouă speranţă, inclusiv în rândul tinerilor, dar şi frica unei noi dezamăgiri. Partidul Acţiune şi Solidaritate care a preluat întreaga guvernare pare preocupat prioritar acum de reforma justiţiei şi „curățarea” instituţiilor statului, dar a promis în campania electorală mai multe măsuri imediate şi pentru tineri, între care implicarea lor în procesele decizionale, dublarea burselor de merit şi granturi pentru iniţierea afacerilor. Cum vede tânăra generaţie schimbările promise şi cele deja iniţiate de noua guvernare? O convorbire cu poetul şi actorul Ronin Terente.

Ronin Terente: Noi suntem un popor blând și bun în esență, numai că suntem nefericiți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:55 0:00
Link direct

Ronin Terente: „Schimbarea de care avem parte în ultima bucată de an începe să joace în favoarea cetățeanului și eu foarte mult sper că n-o să ne trezim la un moment dat iarăși numai cu vorbe frumoase, vorbe de duh. În urma la ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile în jurnalismul independent, cazul Nataliei Morari încă o dată a scos la iveală niște adevăruri, noi avem parte la fiecare cred că jumătate de an de vreo dezamăgire. Deci, noi cumva atât de mult, atât de des ne dezamăgim în cineva care vine cu idei frumoase, cu valori pro-europene, cu idei despre Unire, despre tot farmecul acesta, toate cuvintele astea frumoase, în spatele acestor cuvinte frumoase ca într-o matrioșkă din care tot scoți, scoți, scoți și într-un final ajunge să nu iasă nimic frumos din treaba asta.

De exemplu, generația fraților noștri mai mari a avut marea dezamăgire cu Iurie Roșca, eu cunosc personal oameni care au răcit acolo, stând afară, dormind în corturile acelea de lângă cinematograful din Centru, băieți care au crezut de-a adevăratelea în niște chestii. Înaintea lor, părinții lor au crezut în alte lucruri, cu alți fruntași și pe urmă ținem minte dezamăgirea enormă pe care am avut-o cu AIE, după ce am scăpat de Voronin și cu toții ne-am bucurat că, uite, cumva o să vină o schimbare și n-a mai venit. Și atunci, la un moment dat, aflându-ne destul de des pe muchia asta dintre dezamăgiri și, de obicei, dacă ai observat, se întâmplă să ne dezamăgească cei care ca în filmele polițiste bune, la care nu te-ai fi așteptat, adică toată viața mizezi pe faptul că o să te dezamăgească ăsta și când colo te trezești că, de fapt, pe ultima sută de metri cel care pe durata filmului, cum ar veni, ca într-un film polițist, spuneam, tot filmul credeai că n-o să te dezamăgească te dezamăgește.”

Dacă mai pierdem speranța și încrederea suntem cu totul rătăciți

Europa Liberă: Și palma asta de pământ nu are repere, nu are modele?

Ronin Terente: „Are, dar s-o luăm altfel, n-ai cum să trăiești fără a avea totuși încredere și dacă mai pierdem speranța și încrederea suntem cu totul rătăciți, suntem cu totul pierduți. Și atunci, eu nu aș vrea acum să par pesimistul care zice: uite, din cauză că ne-au dezamăgit atâția, nu trebuie să mai avem încredere. Nu! În Republica Moldova sunt oameni care, într-adevăr, vor binele acestei țări, poate sunt mai puțini, poate sunt mai modești, poate sunt mai în umbră, poate mulți dintre ei, știi că în momentul în care vrei să faci lucrurile frumos de-a adevăratelea nu prea câștigi din chestia asta, numai pierzi. Și atunci sunt oameni care poate nu vor atât de mult, nu vor să se creeze anumite așteptări vizavi de ei, dar asta nu înseamnă că nu luptă, nu înseamnă că nu fac ceva.

De aceea eu, făcând abstracție de tot pesimismul cu care am început, totuși vreau să cred că există încă oameni pe care am putea să ne bazăm și eu cred că ușor-ușor oamenii aceștia au să înceapă să iasă la iveală. Nu avem cum la infinit să călcăm pe aceleași greble, mai devreme sau mai târziu cu siguranță se va naște o generație care va zice: stați un pic, oare chiar asta suntem noi - niște oportuniști, niște trădători, o națiune, să zic așa, de mizerabili, or, totuși, avem și noi suficientă forță, suficientă forță intelectuală, suficientă dorință de a schimba ceva? Și eu încep să simt între prieteni, cunoscuți de-ai mei, mă uit în jur ce se mai întâmplă și încep să observ oameni care nu doar că vor, dar sunt dispuși să riște cu anumite lucruri.”

Europa Liberă: Despre risc și sacrificiu o să vorbim, pentru că se discută atât de mult despre trădări și cine sunt patrioți astăzi. Cine se gândește la modul serios la acest lucru?

Ronin Terente: „Știi cum? Eu am observat așa o chestie de-a lungul timpului, dacă cineva se bate în piept prea mult cu anumite lucruri, încep să mă îndoiesc în lucrul acesta, pentru că diferența dintre un înțelept și un filosof e în faptul că înțeleptul înțelege lucrurile și-i de ajuns să le rezume la o frază pentru a spune tot, or filosoful tot filosofează, vorbește la infinit. Și atunci, oamenii aceștia care se bat, care zumzăie peste tot că ei aduc schimbarea, eu nu mai am încredere în ei, eu am încredere mai mult în oamenii care ușor, încet, de acolo, din spatele ghișeului sau din spatele a ceea ce fac ei ușor vin cu schimbarea.

Uite, acum ceva timp am avut ocazia să mă intersectez cu sistemul acesta, adică cu legea. Cred că ar fi neadevărat, dacă am spune că toată legea sau toți polițiștii, nu, nu-i adevărat, sunt într-adevăr și am avut ocazia să-i cunosc, sunt într-adevăr tineri care chiar vor să facă lucrurile bine, dar deocamdată, din păcate, sunt prea puțini și se face așa că acoperișul lor, cum ar veni, cei care sunt mai mari sunt destul de corupți, dar asta nu înseamnă că ăștia tineri, mai devreme sau mai târziu, sper eu să le ia locul, dar nu doar sper să le ia locul, dar cel mai mult ce mă tem e de omul care intră liber în sistem, iar sistemul înrobește. Capcanele acestea sunt foarte simple și acum mi-e ușor să vorbesc despre niște capcane, neavând nimic, dar imaginează-ți cineva care are, să zic așa, niște înțelegeri, niște mișmașuri, niște datorii, la urma urmei, niște credite, niște chestii și atunci vine cineva și-i propune: măi frate, hai mai lasă, mai uite, mai închide ochii, poate cumva rezolvăm. Și omul... După mine, nimeni nu se naște rău, nimeni nu se naște corupt, nimeni nu vine în lumea asta cu niște trăsături negative, toți vin cumva buni, toți copiii sunt buni și pe care lumea asta, sistemul, fie începem de la școală unde, dacă mai vii la profesoară, mai pui o cutie de ciocolate, mai aduci o floare, te scoate cu notă mai bună, după care vine cealaltă chestie – mergi la universitate. Și acolo iarăși afli că poate totuși încercăm examenul acesta să-l dăm mai bine? După care te duci mai departe și tot așa, tot așa, tot așa ajungi la un moment dat să înțelegi un lucru simplu: măi, stai, dar mie mi-i mai simplu să fac un schimb, uite, îți dau niște bani, iau o notă mai bună, decât să muncesc eu de capul meu și să...

Ronin Terente: „Știi, când zicem „corupție”, nu putem să zicem, uite, corupția e la nivel de stat și este, nu, corupția începe mult-mult mai devreme. Din momentul în care tu ești în clasa a II-a sau a III-a și maică-ta te obligă să iei cutia ceea de ciocolate și să mergi cu ea la profesoară ca să-ți pună o notă mai mare. Și tu ca și copil nu ai treabă, dar la un moment dat te trezești că, i-auzi, mi-a pus o notă mai bună și începi să te gândești: păi, stai, dar data viitoare mă duc și cu...

Europa Liberă: Dar acum în societate sunt două curente: unii care îi critică pe cei de la guvernare, spunând că ei s-au focusat doar pe lupta împotriva corupției și reforma în justiție și că pentru ei nu ar mai exista și alte probleme, și cei care totuși așteaptă niște rezultate să fie livrate în acest sector numit justiție.

Ronin Terente: „Dar cu așteptările față de guvernare problema e că așteptările sunt foarte mari și, într-un final, sunt și aceștia niște oameni.”

Europa Liberă: Dar ei au ridicat ștacheta așteptărilor?

Asta e și greșeala lor, că au ridicat aceste așteptări la un nivel colosal

Ronin Terente: „Ei au ridicat așteptările și asta e și greșeala lor, că au ridicat aceste așteptări la un nivel colosal. Deci, practic, e Everestul așteptărilor și în urma, să zic eu, la 100 de dezamăgiri în 100 de inși care au făcut revoluții, dacă mai vine și asta cu o dezamăgire, vă dați seama ce se întâmplă. Adică, bine, noi ca și popor cumva supraviețuim, până la urmă nu ar trebui să ne sperie treaba asta, pentru că istoria în esență este bazată pe o sumedenie de dezamăgiri, de vindere, de frate cu frate, rudă cu rudă, chestii, dacă am zice că, uite, numai acum se întâmplă... Nu e chiar așa, deci, noi suntem la începutul secolului XXI, suntem tineri, abia ne formăm, 30 de ani de independență este foarte puțin, noi ca și structură, ca și stat abia ne formăm. Ne-am trezit la un moment dat că am scăpat de comunism și ne-am spălat pe mâini, după asta au venit cineva mai tineri, deși până la urmă cine au fost primii noștri președinți? Nu tot niște pui de comuniști care au trecut în barca astălaltă?”

Dacă vrei să câștigi electorat, trebuie să crești în cetățeni elementul de ură

Europa Liberă: Dar tot mai des se insistă pe ideea că acum crește sentimentul acesta de ură, de invidie, ca pe drojdie ar crește, iată, dușmănia asta între cetățeni.

Ronin Terente: „Ea a fost tot timpul. Valentina, eu cred că așa-numita „ură” a fost tot timpul. Bine, tot timpul... Are mai mult de 30 de ani. De ce? Pentru că această ură dă electorat. Dacă vrei să câștigi electorat, trebuie să crești în cetățeni elementul de ură. Și asta nu se întâmplă numai în Republica Moldova, asta se întâmplă în toată lumea, în toate țările, mai ales în țările care au probleme cu minorități, majorități, cu limbă, cu chestii. Arată-mi o țară care n-ar avea problema limbii. Dacă o să înceapă să funcționeze legea, legea e un pilon foarte important pentru un stat. Deci, dacă vrem să funcționeze restul lucrurilor, legea și educația trebuie să stea la bază.

Aceștia sunt doi dintre cei mai importanți piloni dacă vrem să construim ceva. Dacă o să fie frică de lege, oamenii au să înceapă o atitudine mai coerentă, mai clară față de anumite aspecte. Plus ar dispărea elementul acesta de frică, frica în care ne trezim la un moment dat. Eu ca o persoană simplă, care vreau să am încredere în lege, tot timpul mi se pun piedici. Or, cineva care știm precis că face lucrurile ilegal foarte bine mersi scapă de fiecare dată și atunci, dacă o să le mai dăm coroana jos ăstora care fac o grămadă de lucruri ilegale, o să crească încrederea cetățeanului ca mine. Deci, eu vreau să fac lucrurile corect, eu înțeleg că pentru a merge mai departe, poate e nevoie de anumite restricții, poate e nevoie de anumite amenzi. De exemplu, noi vrem să ne raportăm la Europa sau la alte chestii, dar știi că acolo, pentru că ai parcat aiurea, nu te întreabă nimeni de-al cui ești, ai plătit 300 de euro, ți-ai luat mașina și la revedere. Nu, mâine ai plătit 500 de euro. Și atunci, pe măsură ce cresc amenzile, oamenii își zic: decât să plătesc 500 de euro amenda aia, nu mai bine îmi parchez eu normal mașina?

Europa Liberă: Legea dură responsabilizează?

Ronin Terente: „După mine, da.”

Europa Liberă: Depinde cum procedează unii dintre moldoveni. Acolo, peste hotare, respectă legea, venind acasă, parcă nu ar exista lege.

Ronin Terente: „De aceea că la noi e factorul uman care-i hai că ne-om înțelege. Este acest hai că ne-om înțelege care-i un băț cu două capete. De ce? Pentru că eu nu aș vrea să ne transformăm în niște roboței care pur și simplu îndeplinesc niște chestii, ceea ce se întâmplă la un moment dat în Europa. Da, Europa are străzi curate, copaci frumoși, parcuri amenajate, sunt OK, dar acolo robești, muncești, muncești, muncești, ai două zile libere, repede ai mers până la mare, ți-ai tras niște poze pentru Instagram sau Facebook și iar muncești, muncești, muncești, nu faci nimic altceva. Și toți oamenii care merg încolo ce fac până la urmă, decât să muncească, să muncească și iarăși să muncească? Da, își pot achita o chirie OK, își pot achita niște haine mai frumoase, mai scumpe, dar în esență e numai muncă. La noi s-a mai păstrat încă elementul acesta uman de înțelegere, n-ar trebui să ne sperie lucrul acesta. Știi noi cum suntem și e greșit după mine? Noi vrem să tăiem tot ce ne-a clădit pe noi și să încercăm să construim o lume nouă pe nimic, pe nisip adică. Nu, n-ar trebui să facem lucrul acesta. În Moldova și pentru moldoveni sunt niște lucruri care fac parte și din tradiția noastră de secole, care fac parte și din elementul acesta creștin, cultural al nostru, unde cultura se îmbină cu partea creștină a noastră.

Noi nu suntem un popor rău în esență, noi suntem un popor blând și bun în esență, numai că suntem nefericiți. Din cauza acestei nefericiri se întâmplă o sumedenie de lucruri, din cauza acestei nefericiri suntem corupți, din cauza acestei nefericiri suntem înrăiți și răi unii față de alții. De ce? Pentru că majoritatea dintre noi ne-am născut în familii sărace, în familii care n-au avut. În momentul în care am început și noi să avem ceva, am început să ne ridicăm peste capete, uitând de faptul că ne-am pornit de undeva. Dacă noi am încerca nu să ascundem factorul acesta uman și omul din noi să-l transformăm într-o mașinărie care numai știe să câștige și să mintă pe alții, dar l-am întoarce la rădăcina lui, la esența noastră ca și popor, noi suntem un popor frumos și suntem un popor bun, numai, cum spuneam, suntem nefericiți.

De exemplu, dacă moldovenii ar avea un salariu de, să zic, minimum 1.000 de euro, aici, acasă, nimeni n-ar pleca și toată lumea ar fi bine, super-bine aici, acasă. Nu ne costă prea mult. Și dacă cineva mi-ar spune că noi nu putem ajunge la un așa salariu minim, n-o să-l cred, pentru că sunt exemple cu țări care sunt mai mici și care nu au atâtea facilități câte avem noi. Avem 4 anotimpuri; avem enorm de mult teren care stă în paragină, teren care poate fi folosit; avem posibilitatea să creștem începând de la măslini dacă facem niște sere și terminând cu pepene verde, pepene galben, castravete, roșii și le putem crește pe un pământ care e roditor, pe un pământ care dă roadă. Și în plus, ne-am lăudat atâta timp că suntem o țară agrară, în care nu văd nimic agrar.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, cărei tabere îi dai dreptate – celei care îi critică pe cei de la guvernare că s-au focusat doar pe justiție și lupta împotriva corupției sau celei care totuși așteaptă niște rezultate să fie livrate în acest sector numit justiție?

Ronin Terente: „Eu am avut ocazia să mă intersectez cred că de 3 sau 4 ori cu dna președintă, să stau la masa cu ea, așa cum stau și cu tine acum. Eu am toată încrederea și chiar zic lucrul acesta cu mâna pe inimă: eu nu știu ce o fi în spatele acestei figuri, să zic, de președinte, dar din puținele ori pe care ne-am văzut, pentru că am avut ocazia să mă mai văd în viața mea, să mai stau alături și cu alți oameni pe care lumea îi știe de pe sticlă și am toată certitudinea că omul acesta într-adevăr vrea binele. Sunt o sumedenie de întrebări față de echipă, față de un miliard de lucruri, că în echipă, oameni buni și răi sunt peste tot. După mine, în toate partidele, chiar și în partidul care nu îți place, de exemplu, eu nu respect deloc Partidul Socialiștilor, ceea ce nu înseamnă că acolo nu sunt oameni de treabă. Personal cunosc câțiva oameni care sunt foarte de treabă, pe care chiar îi respect și fac parte din partidul ăla, făcându-și bucata lor de pâine. Și eu îi înțeleg. De fiecare dată când mă văd zic: măi frate, eu înțeleg - eu îmi fac pâinea mea, tu îți faci pâinea ta. Super, dar ceea ce înseamnă că noi nu trebuie să punem cruce pe o idee sau pe un om din cauză că cineva cumva a greșit. Și eu aș da dreptate, oameni care n-au să placă sau au să vină împotriva unor chestii vor fi întotdeauna, indiferent de ce tabăra reprezintă, dar chiar dacă să zicem că o să avem cu toții salarii de 1.000 de euro minim și o să avem și pensii de 500 de euro, și o să avem și o să fie super-mersi, întotdeauna va fi o tabără de vreo 10-15% cărora n-o să le placă orice, pentru că asta e în toată lumea, numai că, îți dai seama, noi fiind sub 3 milioane, plus diaspora, care deja are un pic alte probleme, alte griji, deși din afară se vede mai bine și vin cumva cu atenție mai aprofundată poate asupra problemelor, deoarece ca și cum văd mai bine.

Ideea e că, dacă e s-o iau așa, la rece, eu am toată certitudinea că în guvernul acesta, în majoritatea care-i acum într-adevăr sunt oameni care vor să facă lucrurile să funcționeze mai bine. Dacă o să le reușească sau n-o să le reușească ține un pic și de noi, de noi, cei care am fost votanții. Eu nu mă ascund, eu am votat PAS-ul și deocamdată nu mi-i rușine că am făcut lucrul acesta. Și ar trebui și noi nu să venim de fiecare dată negativi că, uite, am făcut un lucru, ar trebui să ne implicăm printr-o vorbă bună, un gând bun, printr-o susținere, pentru că dacă noi, de exemplu, ne-am creat niște așteptări și nu se întâmplă exact după așteptările noastre, în primul rând, nimeni n-a promis și nu v-a spus că o să fie exact așa cum vă imaginați voi, pentru că ia 5 moldoveni și întreabă-i ceva despre politică și fiecare o să-ți rezolve toate problemele în felul lui, dar felul lui asta nu neapărat înseamnă că-i un fel corect, adică noi până la urmă nu facem nimic altceva decât bănuim. Bănuim că cutare lucru ar fi bine. Și atunci n-ar trebui să ne certăm sau să ne supere faptul că noi avem o bănuială, frate, adică e atât de simplu și nu putem pe asta să clădim așa-numita noastră „ură”, pe faptul că eu cred că tu, că nu știu ce... Nu! Dacă vii cu niște argumente, pentru că, de regulă, dacă ai observat, oamenii nu prea au argumente, ei doar urlă unul la altul anumite chestii. Mai devreme sau mai târziu, lucrul ăsta o să ne dea în obraz și o să începem să ne uităm în oglindă mai des, mai devreme sau mai târziu, lucrul ăsta o să se întâmple și mai mult decât atât o să-ți spun un lucru care poate pare nostradamic, dar asta e.

Noi ca și națiune, ca și popor o să fim pro-Europa și o să mergem în Europa, noi n-o să ne mai întoarcem la Rusia, gata, noi am rupt rădăcinile acelea. Părinții noștri, buneii noștri vor pleca ușor-ușor, câte 1, câte 2 și noi nu ne vom mai întoarce. Eu am ocazia să cunosc foarte multă lume simplă, care trăiește în cămine, trăiesc vai de capul lor, în zone joase. Eu cunosc proletariatul, vorbesc cu ei în fiecare zi, da, sunt viziuni diferite, sunt idei diferite, unii nu merg în Europa nu pentru că nu vor, dar pentru că nu știu limba, li-i mai ușor în Rusia, sunt foarte multe chestii, dar per general noi nu ne vom mai întoarce încolo și, mai devreme sau mai târziu, toți o să ne împăcăm cu ideea asta că direcția noastră e doar spre Europa. Noi rezonăm cu anumite lucruri, ne place sau nu ne place, îi numim pe români frați sau nu-i numim frați, nu contează, dar noi rezonăm cu lucrurile de acolo și, mai devreme sau mai târziu, generațiile se schimbă, deja începe să dispară problema limbii, tinerii bine mersi vorbesc 2-3 limbi, deci e basic, toată lumea știe 2-3 limbi, deci deja problemele încep să dispară. Toată problema asta băgată în cap de marele urs nouă, precum că nu știu ce, că velikaia nația, chestiile acestea dispar. Ele dispar și în 5, în 10, în 15 ani, uite acum că PAS-ul a luat majoritatea ne vorbește despre faptul că schimbările acestea se întâmplă și, mai devreme sau mai târziu, tot încolo o să mergem. Și poți să vezi și statistic câtă lume a mers în Europa și merge în Europa – să facă studii, să muncească – și câtă lume se duce în Rusia, deci în Rusia încep să meargă tot mai puțini și mai puțini. Mai devreme sau mai târziu, tot încolo o să mergem și, mai mult decât atât, eu văd rezonanța asta care se întâmplă. Deci, noi începem tot mai mult și mai mult să ne simțim bine în direcția aia. Eu am toată certitudinea că vor mai fi dezamăgiri, nu putem pune mâna în foc, suntem moldoveni și dezamăgiri vor mai fi.

Încep să apară oameni a căror voce începe să aibă forță

Și iarăși, dezamăgirile acestea se întâmplă, prieteni, din cauza nefericirii și din cauză că oamenii îs săraci, bieții, și vor să scape cumva de sărăcia asta. Și din cauza asta sunt dispuși să-și vândă demnitatea, principiile să-și vândă, dar lucrul acesta va înceta. Va înceta de ce? Pentru că încep să apară oameni a căror voce începe să aibă forță și acești oameni nu vin neapărat din politică, dar încep să vină din domenii de cultură, din rândul intelectualilor. Mai devreme sau mai târziu va trebui să apară un plasture intelectual care să concureze cu plasturele acesta politic și să-i ia locul și Republica Moldova începe ușor-ușor să construiască acest plasture cultural. Eu încep să-l simt, încă-i devreme, încă e prea tânăr, dar și noi suntem încă prea tineri, totuși, el o să apară și nu că o să apară, el deja e, numai că din cauză că noi n-am avut legătura dintre generații, știi și singură, legătura dintre generații n-a prea fost.

Noi în 2000 am venit cu totul cu alt val, i-am uitat pe aceia din ‘80-‘90, i-am tăiat de la picioare și i-am dat la o parte, pe noi nu ne-au interesat Ungureanu, Matcovschi, Vieru, Dabija, noi toată treaba asta am scos-o, am venit cu alții. Acești alții care au venit, au venit rebeli, ei singuri n-au obținut nimic la cheremul lor, noi am venit, i-am aruncat și pe ăia și, neavând o temelie clară pe care să ne construim, am început cumva să ne clătinăm așa, dar ușor-ușor eu cred că din ultimii, hai să zic din 2005, poate din 2009 s-au întâmplat niște lucruri care un pic au schimbat mentalitatea tineretului de atunci. Deci, ușor-ușor încep să apară intelectuali care acum au 30-40 de ani, care încep să aibă voce, care încep să aibă o poziție. Unii dintre ei au început să facă și primii bani pe care să-i investească și eu sunt ferm convins că noi la un moment dat o să constituim, când zic „noi”, mă refer la generațiile anilor 2000 și un pic, vom constitui acest plasture, care va veni cu niște idei noi, niște idei sănătoase și pe care va fi mai complicat să-i corupi din cauză că sunt și oameni care sper, sper, sper să fie așa, nu poți să-i cumperi cu bani.”

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG