Linkuri accesibilitate

Mădălin Necșuțu: Rusia ține în șah Moldova cu Transnistria, gazele și corupția


Jurnalistul de investigație Mădălin Necșuțu

O discuție despre reacția Rusiei la apropierea Kievului și Chişinăului, pârghiile de influență ale Rusiei asupra Republicii Moldova, „bâlbâiala” legată de accesul în Ucraina a mașinilor transnistrene fără numere neutre, dar și despre sport – este acesta doar competiție, sau totuși soft-power, iar accesul în Champions League – o lovitură de imagine pentru regiunea secesionistă dată de patronii oligarhi ai clubului Sheriff? O discuție cu jurnalistul de investigație Mădălin Necșuțu.

Mădălin Necșuțu: Rusia ține în șah Moldova cu Transnistria, gazele și corupția
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:43 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dle Mădălin Necșuțu, aș vrea să pornim discuția de la o constatare pe care o faceți într-un articol semnat în Balkan Insider: „Moscova privește cu suspiciune apropierea Republicii Moldova cu Ucraina”. De ce ar face-o? Nu e normal să existe relații bune între două țări vecine?

Mădălin Necșuțu: „Bună ziua! Vă mulțumesc de invitație. Sigur, așa ar trebui să fie normal. De altfel, Maia Sandu nu a ascuns intenția încă din campania pentru prezidențiale de anul trecut de a restabili o relație bună cu vecinii și mă refer aici la Ucraina și România. Dacă ar fi să vorbim aici numai de cazul Ucrainei, știm foarte bine că una dintre primele vizite ale dnei Sandu a fost la Kiev, acolo unde s-a întâlnit cu omologul său, dl Volodimir Zelenski, și au dezghețat această relație care fusese anterior blocată, înghețată de către președintele Dodon, tocmai din cauza unor declarații pe care dânsul le-a avut atunci legate de peninsula Crimeea, cum că ar aparține Rusiei.

De atunci, lucrurile s-au blocat, dl Dodon a făcut-o intenționat la acel moment, a blocat ulterior și relațiile cu România. Și astfel președinta Maia Sandu a venit și a dezghețat aceste relații blocate atunci de Igor Dodon.

Revenind în prezent, cred că acel moment despre care vorbeam, prima vizită a dnei Sandu la Kiev, a fost continuată practic cu această vizită a dânsei în Kiev la „Platforma Crimeea”, odată cu lansarea „Platformei Crimeea”, pe 23 august. Și acolo Maia Sandu nu a spus un lucru nou, a spus că Republica Moldova este alături de Ucraina în ceea ce înseamnă integritatea teritorială totală a acestei țări, făcând o trimitere directă către o anexare ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.

Acum, revenind în prezent, Republica Moldova și Ucraina au amândouă conflicte pe teritoriul lor. Dacă în Republica Moldova vorbim de un conflict înghețat, respectiv cazul Transnistriei, în Ucraina vorbim de un conflict mocnit, un potențial periculos asupra securității Ucrainei, deoarece oricând ostilitățile pot izbucni pe aceeași linie fragilă a frontului din est. Plus vorbim de o anexare ilegală care deja durează de mai bine de 7 ani. Astfel, vedem două puncte comune pe agenda securitară dintre Ucraina și Republica Moldova.

Maia Sandu și Volodimir Zelenski, ianuarie 2021
Maia Sandu și Volodimir Zelenski, ianuarie 2021

Rusia nu poate asista impasibilă la parteneriatul pe dimensiunea securitară între Ucraina și Republica Moldova…

Sigur, Rusia nu poate sta impasibilă la un astfel de parteneriat care se clădește pe dimensiunea securitară între Ucraina și Republica Moldova. De altfel au fost și o serie de declarații din partea diplomaților ruși, chiar au formulat acolo foarte plastic: „ceea ce se întâmplă la „Platforma Crimeea” este un sabat al vrăjitoarelor”. Am văzut o reacție de amenințare ulterior. Rusia a amenințat, a și spus că „cei care au participat acolo aduc un afront direct integrității teritoriale a Rusiei și vor urma consecințe”.

Am văzut un gest în contrapartidă, imediat, la câteva zile: președintele ucrainean Zelenski a venit la Chișinău, a făcut la fel o serie de remarci pe dimensiunea de securitate, a spus că este o oportunitate pentru Republica Moldova acum să meargă în tandem cu Ucraina pe problemele acestea legate de conflictele înghețate.

Am văzut și un pas ulterior al Ucrainei care a interzis mașinilor înmatriculate în Transnistria să mai circule pe teritoriul ei, începând cu 1 septembrie. Sigur, Chișinăul nu a fost în totalitate de acord la nivel oficial, au făcut lobby diplomații și responsabilii de la Chișinău pentru ca Ucraina să prelungească măcar până la 10 ianuarie 2022 această libertate de circulație a mașinilor înmatriculate în Transnistria, dar nu s-a reușit.

O retorică pe care o observăm la Moscova este preluată în R. Moldova de către politicienii din opoziție…

După care am observat, din tabăra cealaltă, din partea aliaților interni ai Moscovei în Republica Moldova, o declarație a dlui Igor Dodon, în care dânsul vorbea de o teorie a conspirației sau de înțelegeri secrete între Ucraina și Republica Moldova de a determina o blocadă asupra Transnistriei. Practic o retorică pe care o observăm la Moscova din partea oficialilor ruși este preluată astăzi în Republica Moldova, folosită așa, mot-a-mot de către politicienii din opoziție și din această zonă de stânga pro-rusă.”

Europa Liberă: Această retorică a fost de ani de zile practicată și de Tiraspol și vedem o persoană care a fost președinte al Republicii Moldova tirajând acest punct de vedere. Eu voiam să revenim un pic la declarațiile Maiei Sandu despre faptul că peninsula Crimeea este Ucraina. De fapt, dumneaei n-a făcut altceva decât să reia o teză de bun-simț și una care este împărtășită la nivel internațional, deci nu a spus nimic nou. Altceva că este practic prima dată când e spusă la nivel de șef de stat în Republica Moldova, pentru că l-am avut pe Igor Dodon anterior. Dvs. ați spus că Ucraina și Republica Moldova au aceste puncte comune, conflictele înghețate. Puncte comune care au fost generate iarăși de intervențiile Federației Ruse. Și atunci, dacă e să mergem la nivel de consecințe pentru Republica Moldova, Dvs. cam ce pârghii ați vedea că ar putea să le folosească Rusia pentru a-și recâștiga influența și a repune la respect Republica Moldova? La ce vă așteptați din partea Moscovei?

Mădălin Necșuțu: „Ați menționat un lucru foarte important și cred că ar trebui să facem referire la acea declarație, pe care un parlamentar rus, respectiv Leonid Kalașnikov, a făcut-o a doua zi după alegerile parlamentare de la Chișinău, undeva pe 12 iulie, în care dânsul spunea literalmente că „vom folosi factorul transnistrean” în cazul în care viitoarea majoritate ce se prefigura la Chișinău va duce o politică antirusească.

Deci, vedem că Rusia poate accesa în Republica Moldova aceste puncte de presiune și nu ne referim aici doar la Transnistria, acesta este principalul punct de presiune, ne referim și la autonomia găgăuză, acolo unde Rusia are o influență puternică și am văzut de nenumărate ori diverse manifestări împotriva Chișinăului pe chestiuni sensibile, fie că vorbim de limbă sau chestiuni administrativ-teritoriale ș.a.m.d.

Deci, Rusia are mai multe puncte de presiune pe care le poate accesa în Republica Moldova. Sigur că cel mai puternic este Transnistria, acolo unde Rusia menține undeva la 1.500-2.000 de militari. Trebuie menționat că o parte au mandat (ne referim la pacificatori), dar o parte dintre acești militari nu au mandat. Și ne referim la Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care este un corp de armată direct subordonat Districtului de vest militar al Federației Ruse, cu sediul la Sankt Petersburg.

Și astfel, prin aceste atuuri pe care Rusia le menține în Republica Moldova, respectiv prezența militară, se pot crea diverse scenarii delicate pentru Chișinău. N-aș vrea să intru în detalii și să mergem pe supoziții, dar există aceste instrumente pe care Rusia le poate accesa.

Un alt instrument accesibil pentru Rusia și mai puțin vizibil și palpabil este corupția în Republica Moldova…

Un alt instrument accesibil și mai puțin vizibil și palpabil este corupția în Republica Moldova și mă refer aici la corupția în rândul funcționarilor sau demnitarilor de rang înalt. Îi vedem și în sistemul de justiție, se ascund cumva în spatele poate ultimei redute, acest sistem de corupție endemică care s-a format în ultimii 30 de ani.

Vedem și aici o luptă foarte puternică și cred că Rusia mai are mici pârghii prin care poate, chiar mari pârghii, prin care poate influența Chișinăul și mă refer aici la gazele pe care le livrează prin intermediul Gazprom. Știm foarte bine că în proporție de 99 la sută Republica Moldova este dependentă încă de gazele rusești. Avem o veste bună, că din octombrie gazoductul acesta care interconectează Republica Moldova cu România, respectiv sistemul energetic european va fi pus în funcțiune și va curge gaz prin el. Asta va da o libertate mai mare Chișinăului în ceea ce privește presiunea energetică. Știm foarte bine că Rusia folosește abil această armă energetică a gazului pe care îl livrează în țări foarte dependente de ea.

Deci vedem o serie de instrumente și factori cu care Rusia poate opera. Cred că, într-adevăr, trendul este spre diminuarea influenței Rusiei la Chișinău, dar cred că este prea devreme să vorbim de un stat puternic, care poate rezista și din punct de vedere economic, și militar, și din punct de vedere politic presiunilor venite din partea Rusiei.

Depinde foarte mult de Moscova cum va percepe această mică alianță care se prefigurează la nivel regional cu Ucraina și Republica Moldova, având în spate, după cum am văzut pe 27 august, România și Polonia. Rusia nu este confortabilă într-o astfel de poziție. Vorbim aici de două țări de talie medie și chiar mare, în cazul Poloniei, din spectrul NATO. Rămâne de văzut cum va juca Rusia această carte.

Deocamdată cred că este la nivel de tatonare. Dacă ne gândim la vizita recentă a dlui Kozak la Chișinău. Dânsul a vorbit cu dna Maia Sandu, în interviurile ulterioare pe care le-a acordat presei ruse a spus că a ridicat problema transnistreană și a reiterat faptul că Rusia dorește ca mașinile înmatriculate în Transnistria să poată circula și după data de 1 septembrie. Această temă de altfel a fost un laitmotiv în ultimele luni din partea Rusiei.

Maia Sandu, la rândul ei, dacă ar fi să ne luăm după ce a spus dânsul, i-a promis că va face tot ce ține de Chișinău pentru a rezolva problema aceasta, în sensul prelungirii de către Ucraina. Dar vedem că mingea nu a fost numai în curtea Chișinăului, a fost și în curtea Kievului.

Kievul știm foarte bine că în ultimele luni, chiar de la începutul anului se află într-un conflict deschis cu Rusia. Așa că din partea Chișinăului s-a făcut tot ce a fost posibil, dar Ucraina a ales să nu mai permită circulația acestor mașini pe teritoriul ei.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, acum jumătate de an Ucraina a prelungit această permisiune la solicitarea guvernării de atunci, controlată de socialiști. Ce s-a întâmplat între timp? E o replică dată lui Kozak? De ce de data aceasta Ucraina a reacționat altfel?

Mădălin Necșuțu: „Putem să speculăm cumva că această măsură vine și în contextul „Platformei Crimeea” în care Ucraina a adoptat o poziție clar mai dură față de Rusia. Vine cumva și în această cheie a unei dorințe a Kievului să se implice mai mult în dosarul transnistrean. Știm foarte bine că Ucraina face parte din acel mecanism „5+2” de negocieri în acest dosar, dar până în ziua de astăzi implicarea ei a fost mai degrabă firavă, ca să nu-i spun altfel.

Vedem că dintr-odată poziția se întărește, devine mai intransigentă față de regimul de la Tiraspol care ani de zile, să recunoaștem lucrul acesta, a făcut un trafic foarte mare și o contrabandă dovedită de investigațiile jurnalistice din anii precedenți cu portul Odesa. Acest lucru nu se putea face decât pe teritoriul Ucrainei.

Deci vedem și din partea Ucrainei o abordare, o toleranță mai redusă, cel puțin pe această dimensiune a contrabandei cu portul Odesa. Și acest lucru nu poate decât să nu convină Rusiei.

M-ați întrebat ce s-a schimbat față de acum șase luni, cred că chiar dl Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol a dat, într-un fel, răspunsul acesta. Krasnoselski a vorbit săptămâna trecută de o grea moștenire lăsată chiar de Igor Dodon în privința plăcuțelor neutre, care ar trebui folosite în transportul internațional de acum încolo de mașinile transnistrene. Deci, dl Krasnoselski era cumva supărat nu pe dna Maia Sandu, ci era mai degrabă supărat pe dl Igor Dodon pentru această chestiune.”

Europa Liberă: Dvs. ați vorbit de atitudinea Ucrainei, această atitudine în raport cu problematica transnistreană a început să se schimbe după 2014, când Ucraina a început ea însăși să se confrunte cu acest fenomen al separatismului. Cumva din partea Ucrainei înțelegem acest lucru. Din partea Chișinăului s-a așteptat altceva totuși, din partea noii guvernări de la Chișinău, de către opinia publică, comunitatea de experți. Dvs. cum v-ați explicat această solicitare venită de la Chișinău? Este un gest de slăbiciune, sau din contra, un gest de înțelepciune politică, înțelegând că lucrurile, mai devreme sau mai târziu, oricum vor ajunge să fie soluționate în sensul interzicerii circulației mașinilor transnistrene, deci o încercare de a nu tensiona cumva din start relația noii puteri cu Tiraspolul? Interpretări sunt diferite și acest argument că ar fi vorba de grija față de oamenii de rând din regiunea transnistreană e unul care, într-adevăr, sună bine, e valabil, dar nu știu dacă se ia în calcul de cele mai multe ori atunci când e vorba de jocuri politice.

Mădălin Necșuțu: „Dacă ar fi să urmărim dinamica politicilor duse de Maia Sandu, am observa că în ultimele luni retorica față de Rusia și, în general, tot ce privește Rusia vine așa, ca să mă exprim elegant, în plan secund. Noua putere de la Chișinău nu-și dorește antagonizarea Rusiei, se vorbește în termeni foarte drăguți de respect reciproc, dar în fapt noua putere din Republica Moldova are alte priorități pe agendă.​

Când vine vorba de crize, vorbim totuși de o putere tânără instalată la Chișinău, care nu poate face față pe mai multe fronturi…

Cred că ca și Uniunea Europeană uneori, când vine vorba de crize, vorbim totuși de o putere tânără instalată la Chișinău, cred că nu poate face față pe mai multe fronturi. Și focusul acestei puteri de la Chișinău va fi pe lupta anticorupție și reforme imediate în zona de justiție și, am văzut, în zona socială, acolo unde au fost mărite în primă fază pensiile. Deci, cred că asta va fi prioritatea numărul unu a Maiei Sandu și PAS pentru viitorul apropiat.

Partea aceasta de securitate cred că vine într-un plan secund, inclusiv problema transnistreană. Se dorește o abordare civilizată, nu una care să antagonizeze sau care să irite Rusia.

Într-adevăr, mișcarea aceasta a părut una desincronizată cu Ucraina, mă refer aici la mașinile cu numere transnistrene. Chișinăul, am văzut, la nivel oficial a făcut un demers către autoritățile din Ucraina. A fost un mic scandal între Ministerul Afacerilor Externe și Biroul de Reintegrare, n-am înțeles cine pe cine a pus să facă acest lobby în Ucraina, se arătau așa, dintr-o parte în alta, a apărut o bâlbâială. A fost o bâlbâială și din partea Ucrainei, pentru că, dacă vă aduceți aminte, anunțul inițial a fost că va fi prelungit termenul, după care Serviciul vamal a revenit, cred că la o zi diferență, și a spus că „nu, de la 1 septembrie nu va mai fi permis acest acces”.

Deci am văzut o bâlbâială și din partea Chișinăului, și din partea Ucrainei pe această chestiune. Și cred că cel mai important e cumva ca dacă se dorește acest parteneriat între Ucraina și Republica Moldova, cele două cancelarii cumva să se armonizeze și să vorbească pe aceeași limbă. Astfel de semnale sunt semnale de slăbiciune, astfel de bâlbe nu dau bine nici pe intern, nici pe extern. Și mai cred că Ucraina totuși nu poate impune o agendă anume Chișinăului și să-i schimbe prioritățile.

Numai dacă luăm programul de guvernare al PAS vom vedea că problema transnistreană era cumva la urmă. Ce a făcut Ucraina prin decizia unilaterală de a închide granițele pentru mașinile transnistrene, practic a inversat cumva această agendă a actualei guvernări de la Chișinău și, cel puțin pentru vreo câteva zile, acesta a fost subiectul cel mai arzător.

E adevărat, așa cum a spus și dl Kulminski, sunt niște cetățeni moldoveni acolo de care Republica Moldova este responsabilă și trebuie să aibă grijă, dar, într-adevăr, acțiunile dânsului au părut ca ale unui avocat al Tiraspolului mai degrabă. Știm foarte bine că percepția publică de la Chișinău vizavi de regimul separatist, chiar din acest episod cred că Ucraina a ieșit cel mai bine în percepția publică, și anume că, uite, au curaj și iau o astfel de decizie pe care nu cu Ucraina trebuie să o ia, trebuie s-o ia de ani de zile, de vreo 30 mai exact, Republica Moldova.​

Comunicare întotdeauna a fost foarte slabă pe Transnistria, dar acum mi s-a părut de-a dreptul diletantă…

Deci, din tot acest episod cred că actuala guvernare de la Chișinău nu a ieșit foarte bine, a ieșit șifonată. Poate a avut intenții bune, dar cel puțin comunicarea este extrem de slabă pe acest segment. Partea aceasta de comunicare întotdeauna a fost foarte slabă pe Transnistria, dar acum mi s-a părut de-a dreptul diletantă.”

Europa Liberă: Și atunci, această consultare anunțată de autorități privind reglementarea transnistreană, discuțiile despre un eventual plan ș.a.m.d., astea cum apar în tot acest context? Știm că interesul la nivelul societății nu este foarte mare atunci când e vorba de problema transnistreană. Aceste consultări cum le vedeți Dvs. și care e sensul lor? E o încercare de a aduce subiectul în discuție din alte perspective? Deci, care e elementul de noutate în toată această poveste?

Mădălin Necșuțu: „Eu nu văd niciun element de noutate în discuțiile care au avut loc. M-am uitat pe comunicat după întâlnirea dlui Kulminski cu dl Ignatiev și am văzut un comunicat ca toate celelalte, foarte plate, care nu spuneau nimic concret.

Acum, dacă ar fi să ne gândim că în această perioadă de criză pandemică nu a existat aproape nicio întâlnire între oficiali, mai ales la nivelul acesta, sau au fost foarte-foarte puține, cred că este totuși un prim pas, un dezgheț, cel puțin la nivel de dialog.

Mă îndoiesc că discuțiile pe coșul politic se vor materializa în curând…

La nivel de decizii, în continuare știm foarte bine că Tiraspolul este inflexibil în tot ce înseamnă soluționarea politică a acestui conflict, de ani de zile primește beneficii, și aceasta nu este doar percepția publică, este o chestiune demonstrabilă factual, primesc foarte multe beneficii pe zona economică, pe zona socială, dar, în același timp, refuză cu obstinență să discute acest coș politic.

Mă îndoiesc că discuțiile pe coșul politic se vor materializa în curând, nu văd niciun interes din partea Tiraspolului și nici a Moscovei, deocamdată, pe această dimensiune. Rămâne de văzut dacă Chișinăul va continua pe această linie a concesiilor făcute către Tiraspol. Depinde foarte mult și de Uniunea Europeană, pentru că există o presiune și din partea Uniunii Europene ca Chișinăul să facă aceste concesii în virtutea unei liniști regionale.

Cum spuneam, nu cred că actuala guvernare, cel puțin în această fază, este foarte interesată de rezolvare sau de pași mai mult decât cei mici făcuți până acum în acest dosar transnistrean, așa că nu văd rezultate spectaculoase în proxima perioadă de discuții pe dosarul transnistrean.”

Europa Liberă: Dle Necșuțu, atunci când ați spus că cel mai probabil Rusia, a și declarat-o că va folosi problematica transnistreană ca pârghie de influență sau ca armă împotriva Republicii Moldova, mi-am amintit instantaneu de declarația de marți, care a venit din partea unui personaj din Partidul AUR de la București cu amenințări la adresa lui Krasnoselski. Dvs. vi se par întâmplătoare o astfel de declarație și luare de atitudine?

Mădălin Necșuțu: „Nici eu n-am înțeles rostul acelei declarații venite din partea acelui deputat AUR. E clar că dânsul a vrut, în opinia mea, să pună paie pe foc, să ațâțe puțin această dispută care există în acest triunghi Chișinău-Kiev-Tiraspol pe chestiunea mașinilor și a circulației lor.

Fie voit, fie că nu, AUR își armonizează pozițiile cu blocul comuniștilor și socialiștilor împotriva actualei guvernări…

Vedem că AUR, așa cum a făcut-o și în timpul campaniei parlamentarelor de la Chișinău, a demonizat actuala conducere și pe președinta Maia Sandu, acesta a fost punctul lor de vedere. S-au manifestat, la un moment dat nu mai înțelegeam în timpul campaniei electorale care este mai puternică – propaganda socialiștilor sau propaganda celor de la AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu.

AUR a făcut un joc foarte interesant în timpul campaniei electorale. Pe de o parte, în România se manifesta mai degrabă ca un partid extremist, xenofob, anti-mască, împotriva restricțiilor sanitare, în timp ce la Chișinău poza într-un partid pro-european, de factură democratică ș.a.m.d..

Dar vedem că încet-încet AUR își aliniază cumva pozițiile cu forțele de stânga de la Chișinău și am văzut chiar o conferință de presă recentă a președintelui AUR Moldova în care ataca sistemul sanitar și era foarte supărat, acel președinte, pe faptul că există posibilitatea vaccinării profesorilor cumva obligatoriu prin prisma faptului că sunt nevoiți să facă teste la două săptămâni pe cheltuiala lor. Aceeași poziție a avut-o și primarul socialist al Chişinăului, dl Ion Ceban, apropo de acel scandal.

Vedem o declarație a unui parlamentar de la București care vine în sincron cu cea despre care vorbeam mai devreme a dlui Dodon. Deci, ca timing vedem faptul că, fie voit, fie că nu, AUR își armonizează pozițiile împreună cu acest bloc electoral al comuniștilor și socialiștilor împotriva actualei guvernări.”

Europa Liberă: Dle Necșuțu, și la final să vorbim un pic despre sport. Sportul este doar sport sau este totuși o armă de luptă, de influență geopolitică?

Mădălin Necșuțu: „Da, ați păstrat cumva ce era cel mai bun la final și mă bucur. E foarte interesant ce se întâmplă acum la nivel sportiv.

Cunoaștem faptul că sportul nu înseamnă doar sport în sine și întrecere, în plan imagologic reprezintă și soft power. O țară, o națiune se poate promova prin intermediul sportului pentru a fi mai vizibilă pe plan mondial. Nu vorbim aici de o țară, pentru că vorbim de regiunea separatistă transnistreană...”

Europa Liberă: Și ca paranteză, apropo de promovare, am văzut o postare a celor de la Sheriff care felicitau „Republica Moldovenească Nistreană” cu aniversarea a 31 de ani a independenței.

Mădălin Necșuțu: „Evident. Eu am mai spus-o: ce se întâmplă cu Sheriff Tiraspol este următorul lucru: de ani de zile, această echipă se folosește de Federația Moldovenească de Fotbal pentru a fi afiliată într-un campionat, respectiv a fi afiliată internațional.

De mulți ani se investește foarte mult în zona asta, din partea regimului de la Tiraspol, pentru că atunci când vorbim de clubul Sheriff, vorbim automat de oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî, care controlează efectiv toată economia regiunii separatiste transnistrene și ceea ce se întâmplă aici este o luptă inegală.

Un club de fotbal, sponsorizat de către un trust dintr-o regiune separatistă, un trust asupra căruia planează suspiciuni rezonabile că se ocupă cu această contrabandă de toate felurile, vorbim aici de țigări, produse petroliere ș.a.m.d., investește, acest grup, într-o echipă de fotbal care ulterior peste ani abține acest succes.

Atunci când vorbim de clubul Sheriff, vorbim automat de oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî…

Cu mercenari, trebuie spus lucrul acesta, pentru că în termeni fotbalistici jucătorii care vin din alte țări pe salarii mari în țări mici sunt numiți în termeni sportivi „mercenari”, pentru că Sheriff, cel puțin în primii 11, nu are niciun jucător moldovean, trebuie spus acest lucru. Primul lor 11 este format din jucători din Africa și America de Sud. Deci, acești jucători, după ani de zile, au reușit să ajungă în grupele Champions League.

Va fi o lovitură de imagine imensă pentru această regiune separatistă…

Va fi o lovitură de imagine imensă pentru această regiune separatistă. Închipuiți-vă, vă rog, câți jurnaliști sportivi vor veni la meciurile lui Real Madrid de la Tiraspol, pentru că ele nu se vor juca la Chișinău, la Tiraspol, și Inter Milano. Câți jurnaliști spanioli și italieni vor veni și vor scrie, de exemplu, materiale despre această regiune transnistreană.

Este o lovitură uriașă de imagine. Știm foarte bine că în ultimii ani diplomația transnistreană a încercat să fie cât mai vizibilă la nivel internațional, a avut foarte mult ajutor și din partea Rusiei în acest sens. Dar iată ce n-au reușit prin diplomația clasică au reușit prin această diplomație a fotbalului. Despre care cred că am mai vorbit și cu alte ocazii, atunci când, de exemplu, fostul premier Filat s-a întâlnit cu dl Șevciuk ș.a.m.d.

Vedeți că diplomația fotbalului de la nivel local a fost extinsă astăzi la nivel mondial. Iar regiunea aceasta separatistă transnistreană va fi ilustrată automat în presa internațională. Și rămâne de văzut ce fel de articole vor scrie jurnaliștii care vor veni aici, pentru că există în plan local și în plan regional impresia despre existența unei regiuni separatiste. Dar poate jurnaliștii din Spania, poate chiar cei din Catalonia vor vedea lucrurile altfel. Nu avem de unde să știm lucrul acesta, rămâne de văzut. Dar este clar un succes.

Și vreau să mai spun un lucru: cele peste 17 milioane de euro care vor veni de la forurile internaționale fotbalistice nu vor ajunge în vistieria Federației Moldovenești de Fotbal, vor ajunge direct la clubul Sheriff Tiraspol. Deci, banii aceștia vor intra direct în buzunarele unor personaje controversate, ca să nu-i numim oligarhi pe de-a dreptul. Este o metodă foarte legală și foarte transparentă de a face rost de foarte mulți bani.

Știm foarte bine că există o practică în general în zona Europei de Est și în Rusia ca prin cluburile de fotbal să se spele foarte mulți bani, să existe astfel de activități criminale. Și acești bani nu vor ajuta decât ca acest club să devină din ce în ce mai puternic.

Eu personal nu înțeleg motivele de fericire ale unor suporteri din Republica Moldova legate de faptul că Sheriff Tiraspol a ajuns în grupele Champions League. Nu văd nimic benefic pentru fotbalul moldovenesc, unde la clubul Sheriff Tiraspol nu activează niciun jucător moldovean și nu văd nimic benefic pentru Federația Moldovenească de Fotbal sau echipa națională a Republicii Moldova.

Este o luptă inegală prin prisma faptului că cluburile din Republica Moldova sunt foarte sărace…

Din contra văd mai multe dezavantaje pe partea imagologică, acolo unde automat Transnistria mai mult sau mai puțin va fi prezentată ca o entitate separată de Republica Moldova, poate chiar ca o țară separată pentru unii jurnaliști care nu-și vor face bine temele în ceea ce privește această regiune. Așa că nu văd nimic bun din toată povestea asta la nivel macro.”

Europa Liberă: Dle Necșuțu, sunteți foarte critic, dar ani de zile sportul și, în special această poveste cu Sheriff-ul, participarea la competiții internaționale era văzută ca povestea de succes, ca exemplul de apropiere a malurilor etc., etc. Aspectul acesta chiar nu există sau cedează în fața dezavantajelor, să zicem așa, de imagine?

Mădălin Necșuțu: „N-a fost nicio apropiere. De ani de zile, Sheriff Tiraspol domină copios campionatul Republicii Moldova, este o luptă inegală. Este o luptă inegală prin prisma faptului că cluburile din Republica Moldova sunt foarte sărace. Ele de-abia reușesc să se mențină pe linia de plutire și foarte multe dintre ele au fost aproape desființate sau chiar desființate pe timpul pandemiei, s-a văzut că nu există sustenabilitate din punct de vedere financiar la cea mai mică criză.

În timp ce Sheriff Tiraspol își permite să aducă nu știm cu ce bani, pentru că cei de la Sheriff nu raportează cifrele către Chișinău, nu știm cu ce bani sunt plătiți niște jucători profesioniști din America de Sud și Africa, niște jucători, de altfel, foarte buni. Dacă nu mă înșel, un singur jucător are cetățenia moldovenească și vorbim aici de un brazilian naturalizat, din cadrul acestei echipe.

Nu există niciun fel de promovare a sportului sau a sportivilor din Republica Moldova…

Deci, nu există niciun fel de promovare a sportului sau a sportivilor din Republica Moldova, nici măcar din Transnistria. Dacă ar fi fost așa, probabil am mai fi avut mici motive de bucurie. Dar vedem o echipă plătită cu foarte mulți bani care, așa cum se spune la bancă, „a produs dobândă” și a ajuns în plan sportiv în aceste grupe ale Champions League, de unde vor profita numai patronii acestui club.

Pentru că nici măcar meciurile nu se vor juca la Chișinău. Aici iar este un aspect important. Nici nu știm dacă neapărat aceste echipe se vor caza la Chișinău. E posibil să fie cazați la hotelul Rossia în Tiraspol, pentru că există acolo condiții relativ OK. Nu știm nimic.

Iar atunci când nu știi nimic, nu ai o imagine foarte clară a ceea ce va însemna acest succes pentru Republica Moldova, cred că ne putem permite să avem dubii în ceea ce privește avantajele pe care le are Republica Moldova, fotbalul moldovenesc ș.a.m.d. vizavi de această calificare a Sheriff Tiraspol în Champions League.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG