Linkuri accesibilitate

Ruletă rusească cu Noviciok și coronavirus


Din sumar:

Specialiștii spun că o bună parte din pacienții cu Covid 19 trebuie să treacă printr-o reabilitare emoțională sau psihologică. O realitate care nu este însă luată în calcul în regiunea transnistreană. Iar subiectul prezenței trupelor rusești în regiunea transnistreană a fost din nou tema unor declarații la nivel internațional.

Ruletă rusească cu Noviciok și coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Retragerea trupelor rusești din Transnistria va avea loc când va exista un context potrivit, a spus președintele rus Vladimir Putin joi, la conferința sa de presă de sfârșit de an. „În mare, și noi suntem pentru retragere, imediat ce va exista o situație potrivită, imediat ce va fi stabilit un dialog normal între Transnistria și cealaltă parte a Moldovei, imediat ce toți vor porni pe calea păcii și concilierii situației. Noi suntem pentru asta”, a spus președintele rus. Trupele ruse se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul Chişinăului, iar Moscova nu și-a respectat angajamentele internaționale de a se retrage din regiunea transnistreană.

Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a fost săptămâna trecută la Moscova, unde a fost primit de responsabili din Duma de stat și Ministerul rus de Externe, iar în administrația prezidențială Krasnoselski s-a întâlnit cu Dmitri Kozak. Krasnoselski a declarat într-un interviu pentru Parlamentskaia Gazeta, publicația oficială a Adunării Federale a Rusiei, că subiectul pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană a fost discutat la toate întâlnirile de la Moscova. „Având în vedere că timp de 30 de ani conflictul dintre Moldova și Transnistria rămâne nereglementat, nu există nicio premisă și argumente juridice pentru o așa-numită reformatare a misiunii de pacificare. Anume pacificatorii ruși creează condiții pentru un dialog pașnic între Tiraspol și Chişinău”, a spus Vadim Krasnoselski.

Vadim Krasnoselski conducând manevre militare pe timp de pandemie de coronavirus, în regiunea transnistreană, 2 octombrie 2020
Vadim Krasnoselski conducând manevre militare pe timp de pandemie de coronavirus, în regiunea transnistreană, 2 octombrie 2020

Jurnal TV scrie că Krasnoselski a plecat la Moscova prin sala VIP a aeroportului Chişinău cu un zbor privat care ar fi costat 11 mii de euro. Sursa scrie că liderul de la Tiraspol a fost însoțit de unul dintre patronii holdingului „Sheriff”, Iliya Kazamalî, iar scopul ar fi fost de a convinge Kremlinul să-i aprobe candidatura pentru un al doilea mandat „prezidențial”, la scrutinul care va avea loc anul viitor. În noua componență a Sovietului suprem, aleasă acum trei săptămâni, toți deputații sunt afiliați Holdingului Sheriff și aripii sale politice, Partidului Obnovlenie, din care face parte și Vadim Krasnoselski.

Președintele Partidului Comuniștilor din Rusia, Ghenadi Ziuganov, a cerut administrației de la Tiraspol să-l elibereze pe Oleg Horjan, liderul comuniștilor transnistreni, condamnat la peste șase ani de închisoare pentru organizarea unui miting pașnic în centrul Tiraspolului.

Liderul Partidului Comunist Ghenadi Ziuganov (stânga) și Valentin Șurcianov
Liderul Partidului Comunist Ghenadi Ziuganov (stânga) și Valentin Șurcianov

Vorbind la o reuniune on-line a partidului, Ziuganov a spus: „Trebuie să facem totul pentru a-l scoate din detenție pe Oleg Horjan. El nu are nicio vină. Am bătut la toate ușile – de la președinte la Consiliul de securitate. Toți spun că este un abuz. Trebuie să ne unim și să facem tot ce putem pentru a-l elibera din detenția torționarilor care astăzi încalcă acolo flagrant legea și ordinea elementară. Datoria noastră sfântă este să-l eliberăm pe Horjan. Să fim solidari – trebuie să fie o temă prezentă în toate discursurile noastre”, a subliniat Ghenadi Ziuganov.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri ale săptămânii trecute la Radio Europa Liberă

O nouă anchetă comună la care au luat parte site-ul de investigații Bellingcat și alte instituții media a găsit probe că recenta otrăvire a liderului de opoziție rus Aleksei Navalnîi a fost opera Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB). Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că investigația a fost o „lectură amuzantă” dar nu a respins categoric alegațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului și-a anulat conferințele de presă zilnice Iar președintele Vladimir Putin a respins acuzațiile aduse Serviciului Federal de Securitate. Detalii, în program.

La șase săptămâni după alegerile prezidențiale din Statele Unite, președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Joe Biden în urma confirmării sale, luni, ca președinte ales, în Colegiul electoral american. Purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin a spus că acesta a ezitat să-l felicite pe Joe Biden până când victoria sa în alegeri nu este confirmată oficial.

Joe Biden, pe vremea când era vicepreședinte, și Vladimir Putin
Joe Biden, pe vremea când era vicepreședinte, și Vladimir Putin

Autoritățile ruse și belaruse au semnat luna trecută un nou acord de cooperare care va permite operațiuni polițienești și de securitate pe teritoriul belarus ale Gărzii Naționale din Rusia (Rosgvardia), care e subordonată direct Kremlinului. Acordul vorbește despre cooperare în menținerea ordinii publice și combaterea extremismului și terorismului. Lukașenka, aflat la putere din 1994, i-a cerut deja omologului său rus Vladimir Putin sprijin pentru a reprima mișcarea de opoziție care contestă prin proteste masive în stradă rezultatele alegerilor din 9 august.

Vicepreședintele american Mike Pence a fost vaccinat contra COVID-19 în direct la televiziune vineri, ca parte a unei campanii federale de a-i convinge pe americani că imunizarea e sigură. Vaccinarea a început și în Marea Britanie și Canada, iar din 27 decembrie ar putea începe vaccinarea și în Uniunea Europeană. Revista The Economist a publicat o hartă a accesibilității vaccinului Anti Covid 19, unde Republica Moldova este trecută în rândul țărilor, majoritatea din Africa, care ar putea avea acces la vaccin cel devreme începând cu aprilie 2022.

Când și unde vor fi disponibile vaccinurile anti-COVID?
Când și unde vor fi disponibile vaccinurile anti-COVID?

***

***

Tot mai mulți specialiști admit că o bună parte din pacienții cu Covid 19, pe lângă tratamentul obișnuit prescris de medici, trebuie să treacă printr-o reabilitare emoțională sau psihologică. Potrivit The Gardian, un grup de oameni de știință, bazându-se pe date din Statele Unite, estima că aproape fiecare al cincilea pacient care a avut coronavirus a dezvoltat ulterior o tulburare psihică, mai expuși fiind oamenii cu venituri scăzute. În Republica Moldova nu există astfel de estimări, dar de la începutul pandemiei, mai mulți psihologi, înțelegând că avalanșa de emoții negative trebuie controlată, s-au oferit să acorde gratuit suport celor care au nevoie. Iar zilele trecute Ministerul Sănătății anunța o campanie dedicată celor care au făcut forme grave și au fost spitalizați. Dar ce presupune această inițiativă și de ce trebuie ajutați pacienții cu Covid să revină la ritmul obișnuit de viață? Răspunsul – într-o relatare semnată de Valentina Basiul.

Toți cei care sunt infectați de coronavirus trec, într-o formă sau alta, printr-o frică sau o nesiguranță legată de evoluția de mai departe a infecției. Deja în funcție de felul în care reacționează psiho-emoțional li se pot acutiza anumite stări și chiar patologii preexistente, afirmă medicul reabitolog Alisa Tăbârță, doctor în științe medicale la USMF „Nicolae Testemițanu”. Ea este implicată în campania demarată de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din R. Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Se prezumă că cei care fac o formă ușoară și se tratează acasă au parte de mai puține emoții negative, dar pot exista și excepții de la regulă, mai susține Alisa Tăbârță.

„Pentru că este o situație nouă pentru medicină în genere, dar și pentru toate persoanele, pacientul nu prea este încrezut că medicina îl poate ajuta. Pe de altă parte, persoanele care sunt spitalizate pe o perioadă nedeterminată de timp sunt izolate, deci nu știu pe cât timp sunt în primul rând internate. Sigur că luând în considerație patologia infecțioasă nu pot fi vizitați de către rude sau este o situație și mai gravă atunci când pacientul este alături, într-un salon cu o persoană foarte gravă, într-o situație limită și aceasta îi demoralizează foarte mult pe pacienți. Noi cunoaștem consecințele post-Covid doar pe cele precoce, cele tardive vor apărea încă în timp”.

Familia și prietenii îi pot ajuta pe apropiații lor contaminați, observându-le comportamentul, mai spune Alisa Tăbârță. Ar trebui să-i pună în gardă situațiile neobișnuite, când rudele sunt prea iritate, exteriorizate sau dimpotrivă când sunt prea închise în sine. La externarea din spital, acestor persoane li se recomandă exerciții sau activități fizice ușoare, cu creșterea efortului în timp. Nicidecum nu trebuie să se admită ca ele să se simtă inutile.

A crescut numărul persoanelor afectate de anxietate

Secretarul Asociației psihiatrilor, asistentul universitar Andrei Eșanu, un alt medic implicat în campania Ministerului Sănătății, spune că în această perioadă se atestă un paradox: pe de o parte, a crescut numărul persoanelor afectate de anxietate, depresie și stresul post-traumatic, precum și severitatea acestor tulburări mintale. Prin astfel de afecțiuni trec inclusiv angajați ai sistemului medical. Pe de altă parte, întrucât în societate în continuare sunt stigmatizați cei care fac Covid, dar și cei care au problemele de sănătate mintală, oamenii se tem să apeleze la specialiști de teama de a nu fi considerați „nebuni”.

Recomandarea Asociației europene a psihiatrilor e că păstrând distanța socială să creștem apropierea emoțională, mai spune Andrei Eșanu. Accesul la tehnologii permite oamenilor să fie mai legați de persoanele dragi, iar cel mai la îndemână exercițiu este ascultarea, care permite ca cel care trece prin dificultăți să-și spună îngrijorările. În unele situații însă este necesar să se apeleze la specialist, este recomandarea medicului psihiatru.

Să avem curajul să ne adresăm la specialist atunci când nu ne descurcămâ

„Atunci când persoana nu reușește să se descurce de sine stătător sau nu este suficient nici acel suport pe care-l primește de la persoanele dragi, de la familie, prieteni, colegi să nu-i fie frică să se adreseze la specialiști din domeniul sănătății mintale. Pentru aceasta acum avem centre comunitare de sănătate mintală care oferă suport inclusiv online, prin telefon și sunt prezente în toate raioanele din țară. De aceea să scădem un pic din stigmatizare, din acea frică sau față de problema sănătății mintale și să avem curajul să ne adresăm la specialist atunci când nu ne descurcăm”.

Întrucât experiența de infectare cu Covid seamănă cu o ruletă rusească, li se recomandă tuturor să fie gata de orice rol, mai ales că pe timp de pandemie nu prea există multă marjă de manevră. Vrând, nevrând, apropierea virtuală e mai bună decât izolare totală.

***

În regiunea transnistreană nu pare să existe vreo preocupare pentru aspectul psihologic al reabilitării celor care s-au vindecat de coronavirus, chiar dacă regiunea este pe al doilea loc după Chişinău la incidența îmbolnăvirilor. Luna aceasta numărul de îmbolnăviri a crescut considerabil în pofida faptului că circulația oamenilor este limitată – de peste 10 luni locuitorii din stânga Nistrului nu au posibilitatea să iasă din regiune decât cu aprobarea specială a administrației. Un nou antirecord a fost raportat vineri, când au fost anunțate 683 de noi cazuri de îmbolnăvire, la o populație de puțin peste 300 de mii de locuitori. Numărul total de îmbolnăviri a trecut de 20300. Pe site-ul autorității medicale din regiune nu există informații cu privire la gestionarea aspectului psihologic al pandemiei și recuperării post-covid a pacienților.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, descrie situația Irinei, o mamă singură care în perioada carantinei a rămas fără serviciu. Datoriile la întreținere cresc, iar dacă vor depăși un anumit plafon, Irina va fi dată în judecată de gestionarul fondului locativ. Din cauza pandemiei, Irina nu poate apela la soluția care a salvat-o de mai multe ori în trecut – nu mai poate pleca la muncă în străinătate. Din cauza crizei mulți locuitori ai regiunii și-au pierdut locurile de muncă și au fost nevoiți să revină acasă, plus că și pașaportul rusesc al Irinei este expirat. Nu-și poate perfecta altul, pentru că punctul consular rusesc de la Tiraspol nu mai primește documente, iar site-ul ambasadei nu oferă acest serviciu on-line.

În condițiile în care oamenii au impresia tot mai pronunțată că au rămas pe cont propriu în fața problemelor legate de această pandemie ajutorul specializat al psihologilor este tot mai solicitat. Doar că în regiunea transnistreană acesta este un serviciu care poate fi obținut doar contra plată. Psihologii din stânga Nistrului spun că de la începutul pandemiei serviciile lor sunt tot mai puțin căutate pentru că veniturile populației au scăzut și oamenii nu-și mai permit să dea banii decât pe lucrurile strict necesare.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii care sunt lucrurile de care au simt cea mai mare nevoie în perioada pandemiei.

Vox

Eu cred că oamenii se vor îmbolnăvi mai puțin atunci când vor fi mai liberi

- Cred că este mare nevoie de susținere psihologică. Din punct de vedere psihologic oamenii suferă foarte mult.

- Este nevoie de susținere financiară de exemplu pentru oamenii care au afacerea lor, sau pentru familiile cu mulți copii. Și este nevoie și de susținere psihologică, dar oferită de oameni bine pregătiți în domeniu.

- Eu cred că atât de bine cum e gestionată la noi situația nu e gestionată nicăieri – nici la Chişinău, nici la Odesa. Eu urmăresc ce se întâmplă și îmi place. Bravo lor!

- Oamenii nu trebuie să intre în panică. Cum spunea un medic – cât mai puțin stres, plus întărirea imunității - și totul va fi bine, nu vă va afecta niciun fel de coronavirus.

- Este important ca oamenii să fie siguri că nu-și vor pierde locul de muncă. Chiar dacă întreprinderile staționează, ar fi bine să se facă anumite plăți către angajați. Iar dacă omul își pierde locul de muncă, evident că ar vrea să aibă o anumită susținere din partea statului.

- Trebuie deschise frontierele. La ce va ajuta acest lucru? Eu cred că oamenii se vor îmbolnăvi mai puțin atunci când vor fi mai liberi.

***

O nouă anchetă comună la care au luat parte site-ul de investigații Bellingcat și câteva instituții media cu renume a găsit probe că recenta otrăvire a liderului de opoziție rus Aleksei Navalnîi a fost opera Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB). Diana Benea are detalii:

„Eu știu cine a vrut să mă omoare!” Video-ul postat de Aleksei Navalnîi, vizionat de milioane de oameni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:42 0:00

Milioane de oameni au urmărit pe Youtube un video în care liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi dezvăluie identitatea câtorva din cei care l-ar fi otrăvit cu „Noviciok” în luna august curent.

Aleksei Navalnîi: „Eu știu cine a vrut să mă omoare! Știu unde locuiesc acești oameni, știu unde lucrează și cum se numesc, cunosc și numele false pe care le folosesc. Am până și pozele lor.”

Declarațiile opozantului rus se bazează pe rezultatele unei anchete comune realizate de Bellingcat și CNN, precum și de Der Spiegel și site-ului rusesc The Insider, dar și personal de Navalnîi.

După cercetarea a mii de jurnale de convorbiri telefonice şi bilete de călătorie, s-a constat că, de fapt, Aleksei Navalnîi a fost urmărit timp de ani de zile de o echipă de agenți ai Serviciului Federal de Securitate din Rusia.

Analiza listelor de pasageri ai mai multor zboruri întreprinse de Navalnîi relevă că, în timpul călătoriilor sale, acesta era urmărit de mai multe persoane dintr-un anumit grup l-a monitorizat constant, începând cu 2017.

Urmărirea lui Navalnîi a început însă și mai înainte, susține un fost colonel FSB. „Supravegherea Navalnîi a început chiar mai devreme, cred că acum 13-15 ani, susține Gennady Gudkov, fost colonel KGB și FSB. Noi doi ne-am întâlnit cu diferite ocazii, iar asistenții mei au semnalat de mai multe ori că el este urmărit de agenți FSB. Asta nu a fost niciodată un secret.”

Pe 20 august, în urma unui zbor, de la Tomsk la Moscova, Navalnîi s-a simțit rău, fiind internat la spital în stare foarte gravă. Ulterior, opozantul rus a fost transferat la Berlin. Testele de laborator efectuate de trei țări occidentale, iar apoi și de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice, OPCW, au arătat că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic „Noviciok”.

Occidentul i-a cerut explicații Kremlinului, care însă a negat orice implicare în acest caz.

Drept răspuns, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus de sancțiuni împotriva mai multor oficiali ruși.

Noua investigație Bellingcat-CNN prezintă însă dovezi substanțiale care arată că echipa FSB care îl urmărea pe Navalnîi era compusă din circa 10 persoane, printre care figurau și doctori, toxicologi și paramedici.

Aleksei Navalnîi: „Evident că o operațiune de asemenea amploare și durată, spune Aleksei Navalnîi, nu poate fi organizată de nimeni altul decât de șeful FSB, [Aleksandr] Bortnikov, care, la rândul său, nu ar fi îndrăznit să inițieze o asemenea operațiunea fără ordinul direct al lui Putin.”

Deși nu trage în mod explicit această concluzie, ancheta Bellingcat relevă că unul dintre agenții FSB angajat în operațiune este chiar subalternul direct lui Bortnikov, care, la rândul său, raportează lui Putin.

Nu este prima dată când președintele rus este suspectat de implicare într-un atac cu arme chimice. Concluzia poliției britanice care a investigat cazul otrăvirii cu „Noviciok” a lui Serghei Skripal este că „probabil” Putin ar fi aprobat personal folosirea acestei arme neurotoxice.

Gennady Gudkov: „Pregătirile pentru un asemenea atentat, omor, pot dura de la câteva săptămâni la câteva luni, spune Gennady Gudkov, fost colonel FSB. Este foarte probabil că indicațiile au venit de sus. Este însă puțin probabil să aflam cu certitudine acest lucru vreodată. Însă faptele vorbesc de la sine, iar ele ne spun că avem de-a face cu un atentat și ne arată încă o dată că Rusia a ales calea terorismului la nivel de stat. Faptul că ordinul a venit de sus, de la cel mai înalt nivel, și nu putea fi pus în aplicare fără acordul lui Putin - este absolut evident”, concluzionează fostul colonel FSB, Gennady Gudkov.

***

Comentând investigația coordonată de platforma Bellingcat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că a fost o „lectură amuzantă” dar nu a respins categoric alegațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, pe de altă parte, și-a anulat conferințele de presă zilnice, de la publicarea investigației despre Navalnîi.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov

La conferința sa de presă de sfârșit de an, care a avut loc pe 17 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzația că Serviciul Federal de Securitate rusesc (FSB) a fost implicat în otrăvirea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi și a spus despre acesta că lucrează pentru spionajul american, fără însă să prezinte vreo dovadă. Dan Alexe are detalii:

Vladimir Putin a măturat toate argumentele și revelațiile din studiul-raport al grupului de experți independenți internaționali Bellingcat, care au demonstrat, cu nume, dovezi, date exacte și iconografie precisă că un grup de specialiști ai FSB-ului rusesc au fost la originea otrăvirii ratate a opozantului Aleksei Navalnîi.

Putin a spus acestea, vorbind vreme de 4 ore și jumătate, în mult așteptata sa ședință anuală de întrebări și răspunsuri cu presa rusă și străină. El a adăugat, referitor la otrăvirea lui Navalnîi și acuzațiile de implicare a FSB-ului în asta, că informațiile din raportul Bellingcat sunt doar „material reciclat al serviciilor de informații din SUA”.

A mai fost subliniat de multe ori faptul straniu că Putin nu menționează niciodată numele lui Navalnîi. Nu a făcut-o niciodată în acești ani de când Navalnîi a devenit principalul opozant politic și candidează demonstrativ la diferite funcții. Chiar și astăzi, Putin a evitat să-i pronunțe numele și a vorbit doar despre „acel pacient dintr-o clinică berlineză” („этот пациент в берлинской клинике”).

Luarea în zeflemea și împingerea deoparte a revelațiilor experților occidentali este de altfel strategia adoptată de întreg Kremlinul. Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus de asemenea că raportul Bellingcat este o „lectură comică”.

Argumentul explicit al lui Putin ca răspuns în fața întrebărilor presei a fost că dacă Rusia ar fi dorit să-l omoare pe Navalnîi, atunci ar fi făcut-o de mult. «Dacă ei [agenții FSB] doreau să-l omoare, atunci o duceau la capăt», a spus el.

Putin a mai spus că Navalnîi („pacientul acela”) e plătit de SUA. Afirmația o făcuse săptămâna trecută și purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov. Asta l-a făcut pe Navalnîi să anunțe, din Germania unde încă se află, că la întoarcerea în Rusia îl va da în judecată pe Peskov.

Despre afirmațiile lui Putin în fața presei, Navalnîi a postat pe pagina sa de Facebook că afirmația că «dacă ei [agenții FSB] doreau să-l omoare, atunci o duceau la capăt» echivalează de fapt cu o confesiune din partea lui Putin.

***

Subiectul retragerii trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană a Republicii Moldova a revenit săptămâna trecută în discuție după ce a fost comentat de președintele rus Vladimir Putin la conferința sa tradițională de sfârșit de an, organizată cu mare fast joi, 17 decembrie.

Vladimir Putin a comentat declarația făcută de președintele ales, Maia Sandu, la prima sa conferință de presă ținută după alegeri. Atunci, Maia Sandu a repetat poziția dintotdeauna a Republica Moldova cu privire la necesitatea retragerii complete a prezenței militare ruse din regiunea transnistreană. Declarația ei a fost însă criticată dur de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, iar ministrul rus de externe a calificat-o drept iresponsabilă. Iată cum a comentat aceste schimburi de replici Maia Sandu, într-un interviu acordat Europei Libere, Valentinei Ursu:

Maia Sandu: „Eu am reiterat poziția statului Republica Moldova, nu e nimic nou în asta, asta a fost întotdeauna poziția statului R. Moldova. Partea rusă a repetat poziția Federației Ruse. Iarăși, nici aici nu este nimic nou. Dar, în general, discuțiile - pentru că e nevoie de discuție ca să ajungem la o soluție - trebuie duse dincolo de schimbul de replici în spațiul public și asta intenționez să fac, și am spus asta de fiecare dată, de aceea sunt deschisă pentru discuții și pe acest subiect, și pe alte subiecte care țin de agenda noastră bilaterală, pentru că sunt și alte subiecte. Sunt subiecte care țin de probleme economice și comerciale, sunt și subiecte care țin de protecție socială pentru cetățenii noștri care au muncit sau muncesc în Rusia. Toate aceste lucruri trebuiesc discutate și, așa cum am spus și în campanie, eu sunt deschisă și o să muncesc la fel de mult pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor pe partea de Vest, și pentru a avea o politică externă activă și în interesul cetățenilor noștri pe partea de Est.”

Eu am reiterat poziția statului R. Moldova, nu e nimic nou în asta. Partea rusă a repetat poziția Federației Ruse. Iarăși, nici aici nu este nimic nou...

Europa Liberă: Dar cum înțelegeți această poziție atât de categorică a Federației Ruse de a nu-și retrage armata de pe teritoriul R. Moldova?

Maia Sandu: „Federația Rusă întotdeauna a avut această poziție, nu este o noutate, repet, este o poziție diferită decât poziția R. Moldova, urmează să continuăm discuțiile ca să ajungem la o soluție. În același timp, vreau să vă amintesc că, atunci când vorbim despre retragerea munițiilor, de exemplu, ministrul Șoigu (ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu - n.r.), anul trecut, a recunoscut, și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre reutilizarea acestor muniții, adică distrugerea lor sau retragerea lor, și este un început bun, această discuție trebuie s-o continuăm.”

***

Revenind la conferința de presă a lui Vladimir Putin, să mai menționăm că acesta a spus că retragerea trupelor rusești din Transnistria va avea loc „când va exista un context potrivit”.

Vladimir Putin: „Maia Sandu, care a fost aleasă și căreia îi doresc toate cele bune, succese în activitatea ei – ea nu a spus nimic nou, ca reprezentantă a unei anumite forțe politice. Auzim demult reprezentanții diferitor state occidentale vorbind despre necesitatea retragerii contingentului nostru de pacificare. În mare, și noi suntem pentru retragere, imediat ce va exista o situație potrivită, imediat ce va fi stabilit un dialog normal între Transnistria și cealaltă parte a Moldovei, imediat ce toți vor porni pe calea păcii și concilierii situației. Noi suntem pentru asta.

Am fost aproape de acest punct cu fostul președinte Voronin. Dar în ultimul moment reprezentanții țărilor occidentale au făcut presiuni asupra lui, el a refuzat, s-a îndepărtat de înțelegerile pe care le-am avut și soluționarea chestiunii transnistrene a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată. De ce? Pentru ce? Nu este clar! I-am întrebat mai târziu pe colegii mei din Uniunea Europeană: „Pentru ce ați făcut acest lucru?”. „Păi, așa s-a întâmplat!”, a fost răspunsul… Nu voi intra acum în detalii. Dar mai devreme sau mai târziu această problemă trebuie să fie soluționată”.

***

Despre aceste declarații ale liderului de la Kremlin Europa Liberă a stat de vorbă cu fostul ministru de externe, Nicu Popescu, acum director de program la Consiliul European pentru Relații Externe la Paris.

Nicu Popescu
Nicu Popescu

Europa Liberă: Liderul de la Kremlin a declarat că el cunoaște solicitările Occidentului, dar și ale președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și accentuează că și Moscova ar pleda pentru retragerea militarilor săi din estul Republicii Moldova, însă acest lucru va fi posibil atunci când va exista un context potrivit și va exista un dialog normal între cele două părți, între Chișinău și Tiraspol. Ce ați înțeles Dvs. din această declarație.

Nicu Popescu: „Mai multe lucruri. În primul rând, în ultimele săptămâni am văzut mai multe declarații destul de dure din partea unor oficiali și, mai ales, parlamentari din Federația Rusă la adresa Republicii Moldova și a președintelui ales Maia Sandu. Prin această declarație, președintele Putin trimite un semnal foarte clar de de-escaladare a mesajelor din partea Moscovei. A fost un mesaj de felicitare și deschidere către Maia Sandu și, implicit, un semnal pentru factorii de decizie din Moscova, pentru serviciul diplomatic rusesc să revină la un dialog mai așezat și mai calm în relația cu Republica Moldova. În acest sens este un lucru binevenit, care pare să semnalizeze dorința de a depăși acele replici care au fost adresate Republicii Moldova acum 2-3 săptămâni, replici ceva mai dure. Cred că cel mai important lucru pe care l-a menționat președintele Putin este că, în fond, și Rusia este de acord cu ideea retragerii trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova. Evident, Federația Rusă are o altă interpretare a calendarului pentru această posibilă retragere.

Principalul semnal trimis de președintele Putin este semnalul revenirii la dialog

Din perspectiva Federației Ruse, această retragere ar trebui să se întâmple după sau în contextul reglementării conflictului transnistrean. Poziția Republicii Moldova dintotdeauna a fost că acest calendar al retragerii nu trebuie legat de procesul de reglementare, care nu se știe cât va dura. În acest sens, și președinta Maia Sandu, și președintele Putin în ultimele săptămâni au reiterat poziții preexistente și repetate de nenumărate ori atât de Moscova, cât și de Chișinău. Acum, evident, ar fi foarte util ca părțile să se așeze și să lanseze un dialog bilateral care ar încerca, cel puțin, să reducă decalajul din aceste poziții. Vom vedea cum vor evolua aceste discuții cu Federația Rusă, dar cred că principalul semnal trimis de președintele Putin este semnalul revenirii la un dialog destul de respectuos și calm în relațiile bilaterale cu Republica Moldova. Este un lucru util comparativ cu mesajele venite de la Moscova acum 2-3 săptămâni.”

Europa Liberă: La aceeași conferință de presă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat că speră că noul președinte american Joe Biden va rezolva problemele din relația bilaterală cu Federația Rusă. Ar putea cei doi lideri de la Moscova și Washington să pună pe agenda lor și reglementarea transnistreană?

Nicu Popescu: „Tematica reglementării transnistrene se află pe agenda formatului „5+2”, în care participă și Statele Unite, și Rusia, și Uniunea Europeană, și Ucraina. Și în acest sens, Statele Unite, ca serviciu diplomatic, ca structuri și instituții publice, sunt prezente în procesul de reglementarea transnistreană. Dacă acest lucru va fi discutat la nivelul președinților Statelor Unite și Federației Ruse, nu am cum să știu, deci aici putem specula sau nu, dar, în fond, trebuie să fim conștienți de faptul că Statele Unite și Rusia deja sunt foarte prezente în acest dosar și președinții vin și pleacă, dar ambele state au jucat un rol foarte important în acest proces, uneori pozitiv, alteori mai puțin pozitiv, dar asta este situația și ea cu siguranță va continua, indiferent de faptul dacă președinții Biden și Putin vor discuta nemijlocit acest subiect în momentul în care se vor întâlni.”

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG