Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Republica Moldova primește valul de refugiați ucraineni – numărul de persoane care au intrat în țară din Ucraina în ultima săptămână a trecut de 70 de mii. O parte dintre aceștia rămân în Republica Moldova, unde sunt amenajate centre de primire a refugiaților, alții își continuă drumul către alte țări europene. Reacții și comentarii puține și rezervate la Tiraspol în legătură cu războiul pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Și îngrijorări în legătură cu o intenție anunțată de procuratura de la Tiraspol de a sancționa cu închisoarea adresările locuitorilor din regiunea separatistă în instanțele de judecată din Republica Moldova sau în cele internaționale.
***
Pentru început, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
În dimineața zilei de 24 februarie, armata rusă a atacat Ucraina la ordinul președintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kiev Volodimir Zelenski a decretat legea marțială și a făcut apel la oameni să doneze sânge și să apere țara. Duminică partea ucraineană relata despre moartea a trei mii ??? – sunt cifre noi??? de militari ruși. Kremlinul nu spune nimic despre pierderile sale. Rusia folosește masiv avioane, rachete, tancuri, artilerie și alte arme grele. Sunt victime printre civili. Ofensiva terestră a armatei ruse întâmpină în toate direcțiile o rezistență acerbă din partea militarilor și civililor ucraineni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a asigurat pe președinții Moldovei și Georgiei de sprijinul Parisului „împotriva oricăror tensiuni sau tentative de destabilizare”, a anunțat sâmbătă Palatul Elysee. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite laudă Moldova pentru primirea refugiaților din Ucraina.
Statele Unite, Olanda, Belgia, Franța, Germania și alte țări vestice au anunțat livrări suplimentare de arme către Ucraina. Tot mai multe țări, inclusiv România, au emis interdicții de folosire a spațiului lor aerian de Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că țara lui a depus o cerere împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție (ICJ). „Rusia trebuie să dea socoteală pentru manipularea noțiunii de genocid în scopul justificării agresiunii”, a scris Zelenski pe Twitter, cerând începerea urgentă a proceselor.
Agenția ONU pentru refugiați anunță că aproape 400 de mii de ucraineni s-au refugiat în țările vecine, iar numărul lor crește vertiginos. În marea lor majoritate, refugiații sunt femei, copii și bătrâni. Conducerea de la Kiev a interzis bărbaților apți de luptă cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, să iasă din țară. La unele puncte de frontieră stau la coadă bărbați care revin în Ucraina, ca să-și apere țara.
Războiul din Ucraina din cosmos și de la sol
În seara zilei de 24 februarie, toate partidele din Parlamentul Republicii Moldova au votat în favoarea propunerii guvernului PAS de introducere a stării de urgență pe 60 de zile, în legătură cu evenimentele din Ucraina, scopul principal fiind gestionarea fluxului de refugiați din țara vecină. Guvernul moldovean a declarat că are resurse să ofere asistență pentru câteva zeci de mii de cetățeni.
Pe parcursul săptămânii trecute, mai mulți oficiali europeni și internaționali au făcut declarații de susținere, dar au formulat și îngrijorări în legătură cu securitatea și integritatea Republicii Moldova și Georgiei. Aceștia au salutat eforturile Republicii Moldova de a oferi adăpost și siguranță ucrainenilor și au promis asistență în acest sens.
Comisarul Uniunii Europene pentru vecinătate, OliverVarhelyi, a anunțat pe Twitter duminică seara că după o discuție cu prim-ministrul Georgiei a notat solicitarea de a oferi perspectivă europeană pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Serviciul de grăniceri al Ucrainei a anunțat că de luni închide toate punctele de trecere de la frontierele cu Rusia, Belarus și de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. „În același timp, cetățenii ucraineni vor putea intra în Ucraina”, se spune în comunicat.
Întâlnirea anunțată pentru vineri dintre vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, și negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a fost amânată pentru luni. O primă întâlnire în așa-numitul format 1+1 după numirea lui Oleg Serebrian în funcție a avut loc pe 18 februarie. Serebrian a declarat că a cerut respectarea drepturilor omului, asigurarea liberei circulații și acces pentru fermierii din satele moldovene de pe platoul Cocieri la terenurile lor din partea estică a șoselei Camenca – Tiraspol, dar că „dialogul n-a condus nicăieri” și că, pentru moment, „în toate direcțiile sunt blocaje”.
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, dă asigurări că „Transnistria nu a avut, nu are și nu va avea planuri agresive în raport cu vecinii”. El a reacționat astfel, într-un mesaj pe Telegram, la ceea ce a numit „zvonuri diseminate de unele surse de informare ucrainene și postări pe rețele de socializare" care vorbesc despre pregătirea unui atac armat venind din regiunea separatistă transnistreană. În regiune este dislocat un contingent de 1500 de militari ruși, iar Tiraspolul are și o armată proprie cu un număr necunoscut de militari și rezerviști.
Anumite instituții bancare rusești vor fi excluse din sistemul global interbancar de plăți SWIFT, ca pedeapsă pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, au anunțat țările occidentale. Acest lucru înseamnă că băncile respective vor fi deconectate de la sistemul financiar internațional și incapabile să opereze la nivel global”. Printre utilizatorii de rețele sociale din regiunea transnistreană acest anunț a trezit îngrijorare. Internauții se întreabă dacă odată cu excluderea acestor bănci rusești din sistemul SWIFT pensionarii care primesc pensia din Federaţia Rusă vor mai putea primi transferuri pe cardurile lor bancare.
Chişinăul a prelungit cu un an actualul contract de livrare a curentului electric, contract operat de centrala de la Cuciurgan, aflată în regiunea transnistreană, proprietate a concernului rus RAO ES. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că prețul din contract este cel vechi, deși anterior directorul centralei a declarat că va cere un preț mai mare după scumpirea gazelor rusești. Șefa Guvernului a adăugat că, în contextul situației de urgență, a fost suspendată și procedura de revizuire a tarifelor la energia electrică timp de o lună, până când Ministerul Muncii și Protecției Sociale va elabora un program de compensare țintit pentru categoriile de populație social-vulnerabile.
Sistemele energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova au finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie și ar fi trebuit să se reconecteze duminică, 27 februarie, cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina s-a decis că reconectarea nu se va mai face, a anunțat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușenko, transmite portalul profit,ro. Kievul a cerut UE accelerarea sincronizării cu rețele de electricitate din Europa de Vest, sincronizare care, în condiții normale, ar fi trebuit să aibă loc de-abia anul viitor.
***
Republica Moldova a introdus joi stare de urgență pentru 60 de zile, pentru a putea gestiona mai eficient valul de refugiați care au început să vină imediat după ce Rusia a început să bombardeze marile orașe din Ucraina. Colegul meu, Nicu Gușan, a fost joi, 24 februarie, la punctul de trecere de la Palanca, din sudul Republicii Moldova, unde a vorbit cu câțiva locuitori din regiunea Odesa.
- Din ce oraș sunteți?
- Din Odesa.
- De ce ați decis să plecați?
- Pentru că este război. Avem copii, nepoți. Acum acolo e periculos.
- Eu trebuia să zbor în altă țară, am cumpărat bilet, dar noaptea au început împușcăturile, exploziile. Și am fost nevoită să plec din acest punct de trecere. Mulțumesc Moldovei că ne primește. Oamenii suferă, iar cei de sus nu înțeleg ce scopuri au, că au făcut ca în anul 22 a secolului XXI să se poată întâmpla așa ceva. Asta nu este normal.
- În orașul nostru e periculos acum – obuzele zboară, sunt bombardate depozitele, obiectivele militare…
- Plecăm din Odesa ca să ne salvăm copiii, care sunt mici, plecăm cu familia.
***
Numărul de persoane care au intrat în ultimele zile în Republica Moldova din Ucraina se apropie de 70 de mii. Toate punctele de trecere de la frontiera moldovenească funcționează la maxim. O parte dintre cei care traversează frontiera din Ucraina rămân în Republica Moldova, unde sunt amenajate centre de primire a refugiaților, alții își continuă drumul către alte țări europene.
Moldovenii au răspuns în număr mare pentru a ajuta cu ce pot refugiații care vin din Ucraina. Mulți dintre ei au dat curs apelului asociației „Ajută un om” și au adus ajutoare la sediul centrului, ajutoare care ulterior sunt distribuite de voluntari. Oamenii aduc albituri, haine, produse alimentare nealterabile și de igienă, jucării și rechizite. Colega mea Eugenia Crețu a stat de vorbă cu câțiva oameni care au venit cu donații la sediul asociației „Ajută un om”.
- Mi-e milă de acești oameni. Mâine am putea fi și noi în locul lor. De aceea, din toată inima, ajutăm cu ce putem.
- Am adus aceste lucruri pentru că îmi pasă, pentru că îmi imaginez prin ce trec și mă doare. În locul lor am putea fi și noi, în orice moment.
- Am și eu rude acolo. Am adus ce am putut.
- Am făcut pachetul ca să ajutăm. Cu ce am putut. Am pus și niște prosoape, strictul necesar care le trebuie oamenilor. Și sperăm totul să fie bine.
- Nouă ne pare rău că suntem în situația de a colecta jucării pentru copiii care au fugit de război. Dar ne bucurăm că oamenii sunt receptivi, oamenii aduc din puținul pe care îl au acasă. Și e important ca fiecare dintre noi să conștientizăm că azi e acolo, însă mâine nu știm ce poate fi.
- Cred că e suficient să-și imaginezi pentru o secundă că în locul lor ai putea fi tu. Că tu ai putea fi la fel de disperat, că tu ai putea să rămâi fără casă, că tu ai putea fi alungat din propria casă de explozii de rachete, de bombe… Și atunci cred că asta te ajută să vreai să ajuți.
***
La Chişinău Nicu Gușan a vorbit cu o familie de refugiați din Ucraina. Familia Buklovski a plecat din Odesa la 5 dimineața, pe 24 februarie, după ce a fost trezită de zgomotele bombardamentelor din oraș. Pavel și Svetlana au decis imediat să părăsească Ucraina. Peste câteva ore erau deja în Republica Moldova.
Pavel Buklovski: „Putin a declarat război Ucrainei și am decis că trebuie să acționăm. Eu mă numesc Pavel Buklovski, sunt din Odesa, sunt designer și lucrez într-o companie internațională.
Svetlana Buklovski: Eu mă numesc Svetlana, sunt analist, dar în ultima perioadă m-am ocupat de promovarea online și analizarea de date într-o companie de dezvoltare din Odesa.
Nimeni nu se aștepta la bombardamente. Ne-am trezit la ora 5 dimineață, ne-am speriat și am înțeles că, dacă au ajuns în Odesa și în alte orașe mari ale Ucrainei, nu mai era scenariul la care ne așteptam. Credeam că vor fi afectate regiunile din est, dar am înțeles că totul e foarte grav și că e periculos să rămânem. Și dacă Odesa va fi ocupată, ne va fi aproape imposibil să ieșim de acolo.
Am lăsat în urmă casa noastră, prieteni, rude... încă nu conștientizăm pe deplin ce s-a întâmplat, consecințele, dar credem că am procedat corect. Pentru că vrem un viitor sigur pentru copilul nostru. Vrem să avem oportunitatea de a ne dezvolta profesional, să muncim, să ne uităm către Europa, dar nu către est. De aceea, credem că am procedat corect. Sperăm că în Ucraina totul va reveni la normal, că oamenii de rând, civilii, nu vor avea de suferit.
Noi am luat doar lucruri de primă necesitate. Am luat tehnica portabilă, haine pentru vreo două săptămâni... Am mai luat niște acte și jucăriile copilului, pentru că nu voia să plece fără ele. Am luat și mâncare pe drum. Avem o mașină mică și n-am putut lua multe lucruri.
Moldova se mobilizează în ajutorul refugiaților ucraineni
Pavel Buklovski: Toate drumurile sunt pline. Cel mai mare ambuteiaj era la frontiera cu Republica Moldova, am așteptat vreo 7 ore. Am trecut de punctul vamal la ora 1:30 dimineața. Era foarte multă lume. Toți voiau să ajungă în Republica Moldova.
Svetlana Buklovski: De fapt, procentul ucrainenilor care vor să plece nu este mare. Este vorba, totuși, de un număr minim de oameni care sunt siguri că pot să-și asigure un trai decent peste hotare. Sunt [printre cei care rămân] mulți oameni care se tem de incertitudini, de ceva nou, de schimbări..., dar sunt și oameni care rămân din convingeri patriotice. Asta ne face să fim mândri de ei, sunt curajoși, sunt acolo indiferent de riscuri, sunt uniți. Un astfel de grad de unitate nu mai țin minte în societatea noastră, poate doar în 2014 a fost. Primele două, trei săptămâni vom fi la Budapesta. După care vom vedea.
Pavel Buklovski: Compania pentru care lucrez ne va ajuta să ne cazăm în Budapesta. Mai mulți colegi au plecat deja, încă înainte de aceste evenimente.
Svetlana Buklovski: Dacă se va merge pe scenariul rău, nu ne vom întoarce, nu vrem să trăim sub o nouă conducere care ar veni în astfel de circumstanțe.
Pavel Buklovski: Toată lumea trebuie să înțeleagă că Putin are o impresie distorsionată despre realitate și despre lume. Dacă el nu va fi oprit acum, vor fi lovite și Republica Moldova, Europa de Est, și Țările Baltice, poate chiar și țările asiatice. Cu ce se va termina totul? Avem exemplul celui De-al Doilea Război Mondial, care a început exact la fel. Dacă lumea nu va înțelege asta acum, dacă nu va depune efort, nu va susține Ucraina, nu-l va opri pe Putin, el se va mișca ca un golan care se oprește doar când atunci când îi ripostează toată lumea.
***
Tiraspolul a reacționat foarte reținut la evenimentele din regiune – atât la anunțul lui Vladimir Putin de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Luhansk, cât și la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și-a redus la minim săptămâna trecută comunicarea pe Telegram, unde anterior era foarte activ – acesta a difuzat doar două mesaje, unul dintre care se referea la meciul jucat joi de echipa de fotbal Sheriff cu portughezii de la Braga.
Într-un al doilea mesaj, publicat sâmbătă, Vadim Krasnoselski, dă asigurări că „Transnistria nu a avut, nu are și nu va avea planuri agresive în raport cu vecinii”. El a reacționat astfel la ceea ce a numit „zvonuri diseminate de unele surse de informare ucrainene și postări pe rețele de socializare" care vorbesc despre pregătirea unui atac armat venind din regiunea transnistreană. În regiune este dislocat un contingent de 1500 de militari ruși. Tiraspolul are și o armată proprie cu un număr necunoscut de militari și rezerviști, un număr estimat de unii experți de la Chişinău la 20 de mii de oameni.
Krasnoselski mai scrie că regiunea din stânga Nistrului este o destinație sigură pentru refugiații din Ucraina. „Direcția noastră a fost și rămâne sigură și lipsită de pericole. Vă asigur că Transnistria este alături și gata să vină în sprijinul oamenilor pașnici", spune în mesaj liderul de la Tiraspol.
Joi, imediat după declanșarea acțiunilor militare ale Rusiei împotriva Ucrainei, Krasnoselski a făcut o declarație în care a spus că nu vede necesitatea introducerii stării de urgență in regiunea separatistă și că „situația in Zona de Securitate este stabilă și controlabilă". Acesta a recomandat locuitorilor din regiune să nu plece în afara acesteia, să păstreze calmul și să se informeze din surse veridice.
La Tiraspol a fost creat un centru operativ de comandă care are ca sarcină gestionarea asistenței pentru refugiații care vin în regiune din Ucraina. Presa din stânga Nistrului anunță și că au fost deschise mai multe centre pentru primirea refugiaților. Site-ul administrației lui Vadim Krasnoselski a anunțat vineri că până în acel moment 136 de persoane fuseseră cazate în aceste centre.
***
Puterea noastră preferă să păstreze mai degrabă neutralitatea
Corespondentul nostru Serghei Ursul a stat de vorbă cu politologul transnistrean Nikolai Kuzmin, pe care l-a întrebat, mai întâi, de ce, în opinia sa, administrația de la Tiraspol pare să fie foarte prudentă în a comenta războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
Nikolai Kuzmin: „Este greu de spus de ce elitele noastre nu dau o interpretare univocă evenimentelor care au loc. Le numesc fie „situație”, fie „evenimentele cunoscute”, așa cum s-a exprimat Vadim Krasnoselski. Acest lucru vorbește fie despre atitudinea elitei noastre, fie despre riscurile pe care le-ar putea genera anumite comentarii.
Din punctul meu de vedere, cred că mai degrabă conducerea se teme de riscuri. Riscurile țin de faptul că, pe de o parte, reprezentanții elitei noastre au și pașapoarte ucrainene, și proprietăți pe teritoriul Ucrainei, cel puțin unii dintre ei. Iar de pe altă parte, din punct de vedere economic, noi depindem destul de mult de Ucraina, de Republica Moldova și de Uniunea Europeană. Pentru că, da, din Rusia vin gazele, dar pe de altă parte valuta, produsele alimentare, livrările de carburanți și alte lucruri se fac prin teritoriul Republicii Moldova și a Ucrainei. Care, ambele, ar avea o reacție negativă față de o terminologie și o interpretare univocă din partea Tiraspolului în sensul că nu asistăm la o agresiune, ci la o operațiune specială a Rusiei.
Pe de altă parte, partenerii ruși ai puterii noastre vor reacționa negativ dacă Tiraspolul ar folosi termenul de „agresiune”. Iată de ce în această situație puterea noastră preferă să păstreze mai degrabă neutralitatea, decât să facă declarații tranșante.”
Europa Liberă: Din observațiile Dvs., cum percepe societatea din regiunea transnistreană evenimentele care au loc și ce stări de spirit domină printre oamenii de pe malul stâng al Nistrului?
Nikolai Kuzmin: „Este foarte greu să vorbim despre stările de spirit ale transnistrenilor. La noi nu există niciun fel de mecanisme deschise de măsurare a opiniei publice. Așa că suntem nevoiți să ne creăm impresiile din comunicarea cu sociologii care mai sunt sau din observațiile personale.
Eu de exemplu am observat că postările relativ neutre de pe Telegram, cum ar fi de exemplu raportul de activitate al Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse despre evenimentele care au loc în Ucraina și despre anunțatele succese ale armatei ruse adună, la fiecare trei reacții pozitive, și una negativă. Adică putem afirma că un sfert din publicul destul de liberal de pe Telegramul transnistrean nu vede deloc pozitiv ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Dar este foarte greu de făcut o estimare a procentului real de transnistreni care nu sunt de acord cu ce se întâmplă în Ucraina. Pentru că pe de o parte, da, noi suntem conectați cu mediile de informare rusești, dar pe de altă parte oamenii de la noi au multe rude și în Moldova, și în Ucraina. Și cum va influența acest factor atitudinile transnistrenilor este foarte greu de spus.
Iată de ce singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că majoritatea transnistrenilor totuși văd pozitiv ceea ce se întâmplă, interpretând evenimentele drept „operațiune specială pentru obligarea Ucrainei la pace și denazificare”. Iar argumentul este: „Păi, de ce vă plângeți? Opt ani ați împușcat voi, iar acum nu vă place?”. Cel puțin eu am auzit astfel de discuții și o astfel de argumentare de la mai multe persoane.”
Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, ar exista riscuri ca faza militară a conflictului să ajungă și în Transnistria, iar regiunea să fie atrasă în vreun fel în aceste evenimente?
Totul depinde de cum vor evolua lucrurile în acest conflict
Nikolai Kuzmin: „Este foarte greu de făcut acum o estimare și de spus cu ce se va termina acest conflict pentru Transnistria și Moldova. Totul depinde de cum vor evolua lucrurile în acest conflict. În ultimele două luni am asistat la lupta a două interpretări – a prognozelor făcute de politologi pe de o parte și a celor venind din partea experților militari. Politologii spuneau să războiul este absolut irațional din punct de vedere strategic și politic. Iar interpretarea experților militari spunea că din moment ce acolo se adună trupe cel mai probabil va fi război. Și, din păcate, politologii au pierdut.
„Pentru a răspunde la întrebarea: „De ce se întâmplă toate aceste lucruri?” ar trebui să intrăm în capul lui Putin”
De ce au pierdut? Pentru că Putin și-a construit o imagine de politician rațional. Dar, din păcate, în ultimele luni, sau poate chiar ani, acest lucru s-a schimbat. Și acum pentru a răspunde la întrebarea: „De ce se întâmplă toate aceste lucruri?” ar trebui să intrăm în capul lui Vladimir Vladimirovici. Scopul lui Vladimir Putin pare să fie obligarea Ucrainei la negocieri și semnarea unui acord în cadrul căruia Ucraina va refuza să adere la NATO și să primească armament din partea NATO. Putin interpretează acest lucru drept garanții de securitate pentru Rusia.
Dacă se va merge pe acest scenariu, nu cred că se va pune problema Transnistriei, pentru că Transnistria este o enclavă mică undeva la periferie. Sunt sigur că după aceste evenimente și în Rusia, și în Ucraina vor fi o mulțime de probleme urgente și impresia mea este că Transnistria nu va fi printre priorități.
Importul și exportul nostru în Ucraina este în jur de 15 la sută din comerțul total. Acesta în mod sigur va scădea. Va fi un lucru neplăcut, dar nu catastrofal. Așa că în viitorul apropiat cred că ne vom mișca din inerție.
Dar, repet, este o interpretare valabilă astăzi. Totul se poate schimba mâine, poimâine, pot veni ordine noi, acțiuni noi. Așa că este greu de făcut o prognoză adecvată care să fie relevantă pentru perioada următoare. Singurul lucru care se poate spune cu o doză mare de probabilitate este că nivelul de incertitudine a crescut semnificativ.”
Europa Liberă: Și care este prognoza Dvs. pentru ieșirea din această situație?
Nikolai Kuzmin: „Este foarte greu de făcut prognoze. Nu vreau să mă gândesc la prognoze în care acțiuni similare ar putea avea loc în Transnistria. Vreau doar să sper că acest lucru nu se va întâmpla.
Mie mi se pare că un scenariu în care acțiunile militare ar începe și pe teritoriul Transnistriei există, dar este puțin probabil. Cel puțin Federaţia Rusă a declarat că Transnistria este parte a Moldovei. O invazie pe teritoriul Moldovei nu mai poate fi argumentată ca și în cazul Ucrainei, prin dorința de a apăra conaționalii din Donbasul pro-rus. În ochii rușilor va fi oricum o invazie pe teritoriul unui alt stat.
Putem vorbi și despre crearea unui coridor către Transnistria, în cazul în care sudul Ucrainei, inclusiv regiunea Odesa, va fi ocupat de trupele rusești. Dar și aici vor fi consecințe. Greu de spus care, în acest moment, dar sigur negative pentru Rusia – atât din punct de vedere economic, cât și social și politic.”
***
Apărătorii drepturilor omului de la Chişinău și Tiraspol sunt îngrijorați în legătură cu o intenție anunțată de procuratura de la Tiraspol de a sancționa cu închisoarea adresările locuitorilor din regiunea transnistreană în instanțele de judecată din Republica Moldova sau în cele internaționale.
Procurorul șef al nerecunoscutei regiuni transnistrene, Anatolii Gurețchii, a înaintat un proiect de lege ce ar sancționa penal persoanele ce se vor plânge instituțiilor constituționale, inclusiv celor de la Chișinău, și internaționale de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Avocații Asociației Promo-Lex, care oferă sprijin juridic persoanelor ale căror drepturi sunt încălcate în regiunea transnistreană, consideră inițiativa un abuz, a cărei scop e să reducă la tăcere societatea civilă și activiștii din stânga Nistrului. Diana Răileanu are detalii:
Avocatul Stepan Popovski, din stânga Nistrului, a fost reținut în vara anului 2020 de milițieni pentru că a protestat pașnic în fața sovietului suprem al regiunii separatiste transnistrene. Atunci miliția locală l-a interogat preț de câteva ore și apoi l-a eliberat. În octombrie 2021, o instanță de la Tiraspol i-a dat dreptate avocatului, considerând reținerea sa drept ilegală și abuzivă. Într-o scurtă declarație pentru Radio Europa Liberă, Stepan Popovski susține că inițiativa procurorului șef al nerecunoscutei regiuni transnistrene nu va afecta doar cetățenii din stânga Nistrului, dar și pe cei străini ce locuiesc acolo:
Să-i interzici acest lucru înseamnă să-i încalci dreptul la apărare
„Inițiativa contravine normelor internaționale pentru că orice cetățean străin care se află pe teritoriul regiunii transnistrene are dreptul să se adreseze după ajutor statului pe care îl reprezintă. Prin urmare să-i interzici acest lucru înseamnă să-i încalci dreptul la apărare. Deci, reiese un cetățean al SUA nu se poate plânge autorităților americane, în caz contrar poate fi tras la răspundere penală. De fapt, poate fi vorba de un cetățean al țărilor europene, Ucrainei sau Federației Ruse. Haideți să ne uităm mai pe larg la ea, chiar dacă, în fond, înțelegem că inițiativa încearcă să limiteze plângerile către autoritățile constituționale de la Chișinău.”
Asociația Promo-Lex, care monitorizează respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, constată că odată intrată în vigoare, inițiativa ar pedepsi inclusiv persoanele ce se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Comitetele ONU. Avocatul asociației, Pavel Cazacu, observă că administrația de facto de la Tiraspol intenționează să condamne cu până la 7 ani privațiune de libertate persoanele care depun plângeri sau cereri împotriva acțiunilor funcționarilor din stânga Nistrului:
„Deci, este evident un nou mecanism prin care cei din stânga Nistrului, pe lângă faptul că privează ilegal de libertate, torturează sau sunt responsabili de detenție inumană a unui număr foarte mare de persoane – în prezent sunt în detenție peste două mii de persoane – ulterior aceste persoane nu se vor putea adresa la autoritățile constituționale, inclusiv la organizații internaționale, potrivit acestei inițiative. Ideea este una absolut firească din punctul lor de vedere: nu dorim persoane incomode, persoane vocale, chiar dacă drepturile voastre au fost încălcate, nu cumva să îndrăzniți să vă plângeți de aceste fenomene.”
Inițiativa procurorul șef al nerecunoscutei regiuni transnistrene este privită cu scepticism la Chișinău. Vicepremierul responsabil de reintegrare, Oleg Serebrian, speră că proiectul de lege va fi respins:
„Noi am semnalat acest lucru chiar astăzi OSCE-ului, mediatorilor întâi de toate și observatorilor în proces, exprimându-ne nedumerirea și solicitând o reacție din partea lor, celor care sunt implicați în procesul de negocieri. Este greu de ghicit de ce acum... sau că este un mecanism suplimentar de presiune sau că sunt alte calcule. Îmi este foarte greu să înțeleg cronologia. Eu sper că inițiativa va fi blocată, că nu va fi materializată. În cazul de față este foarte importantă o poziție intransigentă a mediatorilor, a observatorilor. Sper că va fi o reacție OSCE și din partea Consiliului Europei.”
Asociația Pomo-Lex amintește că până în decembrie anul trecut, CtEDO constatase în 34 de hotărâri, din cele 51 ce vizează cauze din stânga Nistrului, încălcarea art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului – dreptul la un proces echitabil. Autorul proiectului de lege privind pedepsirea persoanelor ce se vor plânge de abuzuri, procurorul șef al nerecunoscutei regiuni transnistrene, Anatolii Gurețchii, a fost declarat responsabil de fapte ce încalcă drepturile omului în cel puțin cinci hotărâri ale CtEDO.
Aici e Radio Europa Liberă
