Catastrofa umanitară este amplificată de bombardamentele rusești continue de peste fluviu și de minele de teren dislocate de inundații.
Oleksandr Prokudin, guvernatorul regiunii Herson situată în sudul Ucrainei, a declarat pe 8 iunie că nivelul apei este de aproape 6 metri și că 600 de kilometri pătrați din regiune sunt sub ape, cea mai mare suprafață inundată fiind pe malul stâng al Niprului, ocupat de ruși.
„În această dimineață, nivelul mediu al apei este de 5,61 metri. Aproximativ 600 de kilometri pătrați sunt sub apă, din care 32% se află pe malul drept (controlat de Ucraina) și 68% pe malul stâng (controlat de Rusia)", a spus Prokudin într-un mesaj video. El a adăugat că, până la 6.00 dimineața, ora locală, fuseseră salvate aproape două mii de persoane din zonele periculoase, cele mai multe dintre ele - 1.495 - din cartierul Korabel din orașul Herson. Regiunea Herson are 28.461 de kilometri pătrați.
Forțele rusești au continuat să bombardeze Hersonul și împrejurimile sale de peste fluviul Nipru, în ciuda inundațiilor catastrofale provocate de distrugerea barajului Nova Kahovka din amonte, a spus Natalia Humeniuk, șefa Centrului de Presă de Coordonare Unită a Forțelor de Apărare din Sud, la 8 iunie.
„Din cauza creșterii continue a nivelului apei, inamicul a fost forțat să se retragă la 5-15 kilometri de la pozițiile lor anterioare, iar bombardamentele nu mai sunt atât de intense acum, dar districtul Berislavski (la est de orașul Herson) continuă să fie ținta bombardamentelor", a declarat Humeniuk într-o declarație pentru televiziunea ucraineană.
Ea a mai spus că forțele rusești au bruiat comunicațiile în zonă în jurul datei presupusei explozii poate pentru a-și ascunde intențiile și este posibil ca unele dintre propriile trupe să fi fost lăsate intenționat să se înece sau izolate pe acoperișuri. Afirmațiile ei nu au putut fi verificate din surse independente.
În comentariile făcute pentru presa germană și americană, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat șocat de ceea ce a spus că a fost eșecul Națiunilor Unite și al Crucii Roșii de a oferi ajutor de urgență, dar a adăugat că soldații ruși lansau tiruri de artilerie de la distanță în timp ce operațiunile de salvare erau în desfășurare.
Încă nu este clar ce a cauzat breșa, dar Zelenski a afirmat din nou, pe 7 iunie, că Rusia este vinovată de comiterea unui act „absolut deliberat”. Rusia, la rândul său, a dat vina pe Kiev pentru distrugere.
„Situația din partea ocupată a regiunii Herson este absolut catastrofală", a scris președintele Ucrainei pe Twitter. „Ocupanții pur și simplu au abandonat oamenii în aceste condiții teribile - fără salvare, fără apă, doar pe acoperișuri în comunitățile inundate”.
Sute de mii de oameni au rămas fără acces la apă potabilă, a mai scris Zelenski, adăugând că serviciile ucrainene sunt implicate în operațiunile de ajutor, dar nu o pot face decât pe teritoriul controlat de Ucraina.
Nova Kahovka: Imagini din satelit, înainte și după distrugerea barajului
La 7 iunie, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că a distrus barajul la sugestia Occidentului, în ciuda faptului că barajul se afla sub control rusesc atunci când s-a produs catastrofa.
În partea ocupată de Rusia, aproximativ 14 mii de case au fost inundate și 4300 de persoane au fost evacuate, a declarat pe 8 iunie agenția de știri rusă de stat TASS, care a citat serviciile de securitate ale țării.
Crucea Roșie avertizează că inundațiile vor avea un efect dezastruos asupra eforturilor de localizare a minelor terestre care au fost plantate în regiune.
„Înainte știam zonele periculoase”, a declarat Erik Tollefsen, un oficial din cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii. „Acum nu mai știm. Tot ce știm este că sunt undeva în aval”.
Minele dislocate și duse de apă ar putea reprezenta pericole serioase atât pentru populația locală, cât și pentru salvatori, a declarat Tollefsen.
Barajul Nova Kahovka de pe Nipru are o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 kilometri și face parte dintr-o rută vitală pentru transport și irigații, precum și pentru alimentarea cu apă a peninsulei ucrainene Crimeea și a centralei nucleare Zaporojie, aflată la aproximativ 150 de kilometri spre nord-est.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că, deși nivelul apei a scăzut în rezervoarele cruciale pentru furnizarea apei de răcire a centralei, „sunt disponibile opțiuni de rezervă” și nu există „niciun risc pe termen scurt pentru siguranța și securitatea nucleară”.
Însă directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care situația ar putea evolua în următoarele săptămâni, declarând într-un interviu pentru Sky News că „în cel mai rău caz, fără răcire”, există riscul unui accident cu consecințe tragice asupra mediului. Situația este gravă, a spus el, deoarece o centrală nucleară necesită garanții atunci când vine vorba de apa de răcire.
Distrugerea barajului a avut loc în momentul în care Ucraina pregătea o contraofensivă mult anticipată pentru a recuceri regiunile ocupate de Rusia de la invazia care a început în februarie anul trecut.
Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat pe 7 iunie că forțele ucrainene au trecut la ofensivă în zona Bahmut, teatrul celor mai aprige lupte din estul Ucrainei, avansând până la 1,1 kilometri - primul avans al trupelor Kievului în zonă luptele de luni de zile pentru apărarea orașului.
La 8 iunie, Statul Major General al Ucrainei a raportat că forțele Kievului au respins mai multe încercări ale Rusiei de a recâștiga terenul pierdut în jurul Bahmutului.
De asemenea, trupele rusești au încercat fără succes să avanseze în direcția orașelor Donețk, Mariinka și Avdiivka, la aproximativ 150 de kilometri sud de Bahmut, a precizat Statul Major General în raportul său.
