Linkuri accesibilitate

Rusia: mobilizarea parțială se încheie, crește potențialul de nemulțumire


Mai mulți recruți ruși își iau rămas de la familii la un birou de recrutare de la Moscova la începutul lui octombrie 2022.
Mai mulți recruți ruși își iau rămas de la familii la un birou de recrutare de la Moscova la începutul lui octombrie 2022.

La Moscova, primarul Serghei Sobianin anunța luni 17 octombrie că în capitala rusă a luat sfârșit mobilizarea parțială pentru frontul din Ucraina. „Am îndeplinit toate țintele stabilite de ordinul președintelui și Ministerul Apărării”, scria Sobianin pe blogul personal.

Rusia: mobilizarea parțială se încheie, crește potențialul de nemulțumire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:13 0:00

Dar în restul Federației Ruse, mobilizarea parțială continuă, cel puțin încă o săptămână. Iar rețelele de socializare sunt pline de povești disperate despre lipsa de antrenament a noilor recruți, despre condițiile insuportabile sau mizere din centrele de recrutare și în general despre haosul în care se desfășoară acest procesi. Între timp, primii recruți au fost uciși pe front iar trupurile lor neînsuflețite trimise înapoi familiilor lor.

Într-o demonstrație rară de transparență, pe 13 octombrie, autoritățile ruse au anunțat că cinci bărbați din regiunea Urali, recrutați la sfârșitul lunii septembrie, au fost uciși în Ucraina. Este probabil prima dată că s-a confirmat oficial moartea unor militari recrutați în cursul actualei mobilizări parțiale, decretată de președintele Vladimir Putin pe 21 septembrie. O zi mai târziu, la Moscova a avut loc înmormântarea unui alt bărbat mobilizat de curând.

Anton Borisov, în vârstă de 36 de ani, a fost recrutat la sfârșitul lunii septembrie și trimis pe front, în Ucraina, câteva zile mai târziu, împreună cu alți bărbați mobilizați din Urali. A fost ucis la scurt timp după aceea.

„Ceva mă înfurie profund”, a declarat tatăl lui Anton, Vladimir Borisov presei locale 74.ru. „La televizor arată cum sunt antrenați, dar de fapt [sunt trimiși pe front fără] nici o pregătire”.

Decretul lui Putin de mobilizare parțială a venit la scurt timp după ce forțele rusești suferiseră înfrângeri grele în regiunea Harkov, unde Ucraina a recâștigat o mare parte din teritoriul care ocupat odată cu lansarea invaziei neprovocate a Rusiei, în februarie.

Pierderile din Harkov, dar și alte eșecuri suferite în fața ofensivei ucrainene au făcut mai reală perspectiva unei înfrângeri militare ruse, care ar putea submina poziția lui Putin.

Vladimir Putin anunțase că vor fi mobilizați doar rezerviștii și bărbații cu experiență de luptă, iar ministrul Apărării, Serghei Șoigu a spus că armata va încerca să cheme sub arme aproximativ 300.000 de oameni. Oficialii militari au promis totodată că bărbații mobilizați vor primi cel puțin două săptămâni de antrenament înainte de a fi trimiși pe front.

Mobilizarea parțială a stârnit proteste în zeci de orașe din Rusia, iar zeci de mii de bărbați au fugit din țară, pentru a evita recrutarea.

În replică, guvernul a adoptat rapid o serie de legi prin care promitea recruților salarii mari, compensații substanțiale și iertarea datoriilor, dacă sunt răniți sau uciși pe front.

Jonathan Haslam, expert în Rusia la Universitatea Cambridge, crede că sub presiunea „străzii” Putin a fost obligat să „întrerupă mobilizarea”. Vorbind la o conferință internațională pe 16 octombrie, Haslam explica: „Dacă bătrânii ies în stradă să protesteze moartea unor recruți mobilizați cu forța, potențialul de nemulțumire este mare și poate deveni o amenințare pentru poziția lui Putin”.

Dara Massicot, expertă militară la RAND Corporation, a declarat însă pentru Europa Liberă că Putin ar fi putut anunța doar sfârșitul unui prim val de recrutări. „Nu am încredere în ce spun, și nici în cifrele pe care le dau”.

O idee reluată de Institute for Study of War (ISW) de la Washington, care reamintește că oricum în Rusia pe 1 noiembri, începe ciclul normal de recrutări. Exact în momentul în care potrivit lui Putin ar urma să se încheie așa-numita mobilizare parțială.

Peste 120.000 de noi recruți ar putea fi trimiși pe frontul din Ucraina, dar pentru a începe recrutarea „normală, anuală”, Putin „trebuie să elibereze birocrația de sarcinile suplimentare puse de actuala mobilizare parțială”, remarcă ISW într-o analiză din 14 octombrie.

Când vine vorba de războiul din Ucraina – care oricum este numit numai „operațiune specială” în limbajul oficial – Kremlinul a mințit și dezinformat publicul de nenumărate ori. Începând desigur cu ce este acest conflict. Iar oricine încearcă să spună adevărul riscă pedepse penale serioase, de la amenzi substanțiale la ani grei de închisoare, de exemplu „pentru denigrarea armatei”, care e considerată delict penal.

În septembrie, ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a spus că mai puțin de 6.000 de soldați ruși au fost uciși în război, deși estimările ucrainene și occidentale spun că e de fapt vorba de mai multe zeci de mii.

Dacă pierderile ar fi atât de mici cum susțin oficialitățile, actuala mobilizare parțială nu ar trebui să aibă ca țel declarat recrutarea a 300.000 de oameni, remarca la începutul lunii octombrie economistul Serghei Guriev, cunoscut critic al Kremlinului, într-un interviu pentru canalul de Youtube Russkie Norm.

Între timp, Putin a redus această cifră țintă la puțin peste 200.000, la care se vor adăuga însă noii recruți, mobilizați din noiembrie, când începe recrutarea anuală în Federația Rusă.

Analiștii militari occidentali, dar între timp și mulți bloggeri ruși specializați pe teme militare, sunt de părere că mobilizarea parțială ar putea încetini, dar nu va opri războiul rus din Ucraina. S-ar putea de aceea ca miza lui Putin să fie alta, anume prelungirea războiului, o perspectivă care să-i descurajeze pe aliații occidentali să continue să sprijine logistic și cu armament modern Ucraina.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG