Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, a declarat Europei Libere că 65 persoane, inclusiv copii, au fost găzduiți până vineri dimineața la Centrul expozițional Moldexpo, aproape 40 - la Centrul Biroului Migrație și Azil. Aseară guvernul a trimis autocare și microbuze la Palanca, iar în cazul a zeci de persoane a fost organizat transport spre Chișinău.
Mulți refugiați n-aveau transport, dar aveau unde să rămână, la rude sau prieteni, a spus Spatari. „Și astăzi este organizat transport spre Chișinău și noi îi plasăm pe oameni în diverse centre create pentru refugiați. Avem 20 de opțiuni pe care le analizam, sanatorii, hoteluri, școli. Sunt mii de locuri disponibile teoretic, dar care trebuiesc echipate, în care trebuie personal, regulament de activitate și toate aceste lucruri sunt acum în finalizare”, a declarat Marcel Spatari.
Și Primăria Chișinău s-a implicat în găzduirea refugiaților, șapte adulți și doi copii (două familii) sunt cazați la Căminul DGETS, str. I. Creanga, 80, anunță autoritățile municipale. De asemenea, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că locuitorii capitalei au adus haine, produse alimentare, apă, ceai etc. Vineri dimineața urmează să fie deschis și un cont bancar pentru cei care vor să doneze.
Citând o evaluare a serviciilor de informații britanice, ministrul apărării al Marii Britanii Ben Wallace a declarat că Rusia nu a reușit în prima zi să își atingă niciunul dintre obiective. „A eșuat pentru că ucrainenii au luptat. A eșuat pentru că orgoliul lui Putin, care credea că ei îl vor considra că este un eliberator, a fost dezamăgit. A eșuat din cauza ajutorului letal care le-a permis [ucrainenilor] să se confrunte cu tancurile și avioanele rusești”, a spus Ben Wallace, adăugând că trupele rusești „au pierdut aproximativ 450 de oameni”. Wallace a mai spus însă că țara sa nu va trimite avioane de luptă împotriva forțelor rusești care au atacat Ucraina.
Peste 15.800 de cetățeni ucraineni au intrat în R. Moldova în ultimele 24 de ore, a declarat ministra de interne Ana Revenco, iar circa 3.000 au și ieșit în direcția României. Se înregistrează un flux mare de refugiați la Palanca și Tudora, în sud-estul țării, dinspre Odesa, peste 60% din cetățenii ucraineni intrând prin aceste puncte. Alți 20% au venit pe la nord, prin Otaci și Criva. Poliția de Frontieră și-a triplat numărul de angajați la cele mai aglomerate puncte vamale, redirecționând fluxul de mașini spre Unguri, la nord, Basarabeasca și Săiți, la sud. De asemenea, a fost dublate echipajele de patrulare pe șoselele naționale, a adăugat ministra de interne.
A crescut și numărul solicitanților de azil, a mai spus Ana Revenco. Către ora 8:00, 315 cetățeni ucraineni au depus cereri în acest sens la Biroul de Migrație și Azil. În primă fază, centrele de cazare a refugiaților organizate de autorități pot prelua peste 1.000 de persoane. Azi-dimineață, în jur de 200 de persoane erau găzduite la centrele de refugiați. Majoritatea cetățenilor care vin în R. Moldova spun că vin la rude, prieteni sau că se vor descurca pe cont propriu, a reiterat ministra Revenco.
Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a avertizat vineri că președintele rus Vladimir Putin încearcă să distrugă statalitatea Ucrainei, și că securitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski este amenințată. „E un război total… Putin încearcă să șteargă Ucraina de pe harta națiunilor”, a declarat Le Drian pentru postul de radio France Inter. „Securitatea președintelui Zelenski e elementul central în ceea ce se întâmplă. Suntem gata să-l ajutăm dacă e necesar”, a mai spus șeful diplomației franceze. El a refuzat însă să precizeze dacă un asemenea ajutor s-ar putea întinde până la a-l extrage pe liderul de la Kiev din Ucraina. Zelenski a spus vineri dimineață că el și familia lui rămân în țară, în ciuda faptului Rusia l-a identificat drept „ținta numprul unu”.
Jean-Yves Le Drian a mai afirmat că Franța e îngrijorată și de o posibilă ofensivă militară rusă împotriva Republicii Moldova și a Georgiei, alte două foste republici sovietice, ministrul de externe de la Paris denunțînd ceea ce el a numit „tendința rusească către intervenție” în alte țări, și notînd insistența cu care Putin pomenește despre presupusele nemulțumiri istorice după destrămarea Uniunii Sovietice.
Mai multe oficialități franceze au atras atenția că criza s-ar putea extinde rapid în flancul estic al Alianței Nord-Atlantice și au avertizat că Putin ar putea de asemenea testa cât de tare este Occidentul încercând să preia controlul asupra regiunii separatiste Transistria, care s-a declarat independentă de Moldova, sau asupra altor foste teritorii sovietice, notează Agenșia France Presse.